2% pentru MEMORIA
Vizitati-ne pe Facebook
 NUMARUL 2
 
Ion Vianu
Autorul, prestigios medic psihiatru, a fost cel dint?i care a luat atitudine împotriva spitalelor psihiatrice din România destinate de Ceausescu s?-i interneze pe toti cei ce se împotriveau regimului comunist. Nedorind ca lumea intreag? s?-i eticheteze pe acestia "dizidenti " si nici ca lumea liber? s? mai acuze România c? are detinuti politici, Ceausescu a f?cut din toti opozantii s?i nebuni, internându-i cu diagnosticele de rigoare, în spitale psihiatrice. Dezv?luind mârs?via regimului, dr. Ion Vianu a fost silit s? se exileze. Tr?ieste actualmente în Elvetia, dar nu conteneste s? iubeasc? România, luptând pentru democratie si drepturile omului. Prezentul articol dezbate o problem? etern uman?: ce ne este îng?duit s? uit?m si ce nu trebuie s? uit?m niciodat?. Practic, s? nu uit?m crimele, ca ele s? nu se mai revin? vreodat?.
Se repet? harta Românieie, hart? care marcheaz? toate închisorile si lag?rele în care au pierit sute de mii de oameni, detinuti politici.
Banu Rădulescu
Autorul articolului continu? s? jaloneze etapele masacrului din închisoarea Pitesti, pus la cale de Securitate împotriva tineretului român, opozantul cel mai viguros al comunismului, studentimea (vezi si num?rul 1 al revistei).
Rubric? dedicat? marilo personalit?ti culturale românesti care, desi au prins marea explozie luminoas? a revolutiei din decembrie 1989 (revolutia furat?) - cum se stie, n-au mai avut r?gazul s?-si aduc? aportul la redresarea t?rii, fiindc?, b?trâni fiind, i-a secerat cutând moartea.
Ernest Bernea
Ernest Bernea a fost unul dintre marile spirite ale României. Filosof, scriitor, antropolog, etnolog, etc., elev al lui Heidegger, fost acuzat de regimul comunist pentru ... crestinismul s?u. F?r? s? i se fi adus vreo culp? anume, el a îndurat în comunism circa 16 ani de închisoare, lag?re, deportare etc. În acest articol este vorba de ultimul interviu pe care Ernest Bernea l-a acordat cuiva, si el a fost dat mai tân?rului s?u prieten, Banu R?dulescu (din întâmplare redactor-sef al revistei MEMORIA ), cu care gânditorul Ernest Bernea si-a împ?rtit zile si nopti la canalul mortii, Canalul Dun?re - Marea Neagr?, sortit de regimul comunist s? însemne "mormântul burgheziei", în realitate "mormântul libert?tii si democratiei". "Cununa de spini", "Între t?cere si m?rturisire", si "Tristetea" sunt trei eseuri ale lui Ernest Bernea - publicate pentru prima dat?, incitante prin forta argumentatiei, un efectiv îndemn de a reflecta la propria noastra existent?, dus? în libertate si credinta în Dumnezeu.
Aceast? rubric? este la dispozitia tuturor celor ce-au suferit prin locuri de deportare, închisori, lag?re, domiciliu obligatoriu etc. "institutii" create de regimul comunist. Fireste ea va r?mâne mereu insuficient?, c?ci num?rul celor ce au populat aceste locuri este de ordinul sutelor de mii, poate chiar milioane. F?când loc cu prec?dere marilor spirite românesti, aceste locuri - multi murind pe acolo - rubrica r?mâne deschis? si celor mai putini notorii (t?rani, muncitori etc.) urmând s? ilustreze nu atât suferinta lui x sau y cât supliciul la care a fost supus un întreg popor, aflat sub opresiunea regimului comunist. Aceasta spre stiinta generatiilor mai tinere.
Bucur Stănescu
Prin Aiud - a alt? închisoare de groaz? a comunistilor s-a perindat aproape toat? floarea intelectualit?tii românesti, format? în idealurile democratiei. Autorul, scriitor de profesie, descrie în acest fragment un în?lt?tor moment de solidaritate al detinutilor politici.
Gh. Calciu Dumitreasa
O succint? însemnare din temnit?. Autorul a îndurat ani grei de închisoare, mai întâi ca student (a trecut prin calvarul de la Pitesti), apoi ca preot. A fost unul dintre cei mai tenaci lupt?tor anticomunist, de notorietate european?. Nereusind s?-l înving?, Ceausescu a ordonat expulzarea lui din tar?. Horia Stanca - Jilava 52 Autorul, scriitor consacrat, diplomat de carier?, ne relateaz? în acest fragment desprins dintr-un roman conceput, documentar câteva aspecte surprinse de el în anii detentiei sale în una din cele mai sumbre închisori, Jilava, prin anul 1952, când teroarea comunist? era la apogeu.
Onisifor Ghibu
Autorul a fost întemeietorul scolii românesti de pedagogie si educatie national?. Când sovieticii au ocupat România (23 august 1944) l-au dat afar? din Universitate si Academie si l-au arestat. În textul de fat? sunt câteva amintiri din prima sa detentie, consemnate chiar în lag?r. Era în perioada de început a guvern?rii comuniste, când teroarea nu apucase s? se întind? la dimensiunile t?rii.
Rubrica abordeaz? problema teritoriilor românesti, care sub presiunea lui Hitler si Stalin, au fost r?pite României.
Paul Cernovodeanu
Se continu? relatarea început? în primul num?r al revistei, despre ilegitimitatea r?pirii de c?tre rusi a acestui teritoriu str?vechi românesc, dezv?luindu-se jocul de culise al marilor puteri europene de la începutul secolului în care Basarabia era mâna acestor puteri doar o oarecare miz?, marf? de târg.
Mari personalit?ti culturale, artistice, stiintifice etc., oameni care au dus faima t?rii si în str?in?tate, au fost aruncate de comunisti in inchisoare, spre a fi distruse. Biografia si operele lor trebuiau s? dispar? cu des?vârsire din tezaurul spiritual al t?rii si tinerele generatii s? nu mai cunoasc? nimic despre ei. Prin rubrica de fat? se încearca repunerea lor în circuitul spiritual românesc
Mircea Vulcănescu
Sunt trei poeme construite într-un triptic monumental, de o mare fort? poetic? si originalitat. Au fost salvate ca prin minune de la repetatele perchezitii ale Securit?tii si g?site de fiica poetului într-o serviet?. Se public? acum pentru prima dat?. Starea I-a - Litanii pentru ap? Starea a II-a - Litanii pentru ghiat? Starea a III-a - Litanii pentru aburi
Stefan J. Fay
Personalitate marcant? a vietii culturale românesti, dominond gândirea filosofic?, teologic?, economic? în deceniile III, IV si V, parte din V, Mircea Vulc?nescu a fost aruncat în închisoare si ucis acolo. Stefan J. Fay consemneaz? în aceast? scurt? not? un aspect mai putin cunoscut marelui public: faptul c? Mircea Vulc?nescu era si un mare poet.
Regimul comunist n-a putut anihila chiar toat? pleiada de mari personalitati românesti, c?ci multi muriser? înainte de a lua comunistii puterea, iar altii au fost surprinsi de eveniment pe când se aflau deja in str?in?tate, de unde nici nu s-au mai întors. Regimul îns? a g?sit solutia s? se r?zboiasc? si cu acestia: i-a cenzurat. Pe unii în mod radical, f?când abstractie în totalitate de existenta si de oper? lor, iar pe altii, neputond s?-i evite, sanctionându-le opera cu foarfeca cenzurii. Asa, decenii si decenii de regim comunist, tineretul studios n-a putut nici m?car s? cunoasc? numele unor mari oameni de cultur? care, la un moment dat, au f?cut gloria culturii românesti. Rubrica de fat? încearc? s?-i readuc? în actualitate, marcând valorile perene si nu conjuncturale ale operelor lor.
Nae Ionescu
Filosof, logician, profesor, ziarist Nae Ionescu a fost o strălucită personalitate a culturii române afirmatăîn deceniile dintre cele două războaie mondiale. Fără a ne feri de adevărul că multe jaloane oferite de opera sa n-au fost faste pentru cei ce l-au urmat neconditionat în curentul său filosofic "trăirismul", revista noastră nu poate evita să-i consemneze, fie si periodic, acele pagini din opera sa ce-si păstrează vloarea si azi.
Nae Ionescu
Filosof, logician, profesor, ziarist Nae Ionescu a fost o str?lucit? personalitate a culturii române afirmat?în deceniile dintre cele dou? r?zboaie mondiale. F?r? a ne feri de adev?rul c? multe jaloane oferite de opera sa n-au fost faste pentru cei ce l-au urmat neconditionat în curentul s?u filosofic "tr?irismul", revista noastr? nu poate evita s?-i consemneze, fie si periodic, acele pagini din opera sa ce-si p?streaz? vloarea si azi.
Emil Cioran
Se stie, Emil Cioran, gânditor de notorietate, trăieste azi la Paris si face gloria culturii franceze si universale. Prea putini stiu însă că el este român si că la acapararea de comunisti a puterii din România, el se afla în exil in Franta de unde nu s-a mai întors. Mai înainte însă de a opta pentru exil, el si-a desfăsurat o intensă publicistă in tară - ca eseist, dar si ca ziarist si aici în România, s-a consacrat... În articolul de fată (publicat în 1937) el face elogiul unui mare gânditor si logician româm, Nae Ionescu, căruia i-a fost elev.
În acast? rubric? sunt evidentiate ideile democratiei, ar?tându-se prin contrast, cât de grave prejudicii au adus omenirii regimurile totalitatare, mai ales comunismul, frustând omul de toate drepturile lui.
Aleksnder I. Soljenitin
Marele scriitor rus demonstreaz? de ce comunismul , alimentat din utopii, nu putea reusi si arat? c? pentru omenire nu exist? alt? cale decât democratia.
Este întrebarea clasic?, actual? mereu. Carte româneasc? de învat?tur? Sunt redate câteva articole dintr-un vechi document de arest penal românesc (1646) pe care, parcurgându-le, afli pedepsele pentru crimele comise nu numai în comunism, ci si de actuala conducere neo-comunist?, crime ce r?mân în continuare nesanctionate (vezi "mineriadele").
Cunoscând faptul c? - asa cum se spune în articolul-program al revistei: "memoria nici unui popor nu se fundamenteaz? în gol, ci în deplin? concordant? cu memoria altor popoare, vecine sau îndep?rtate", prezenta rubric? spicuieste din ideile marilor gânditori ai lumii, scotându-le în evident? pe acelea care au servit si vor servi întotdeauna drept repere indispensabile unei vieti democratice si drepturilor omului.
Mahatma Gandhi
Încercând s? de o definitie patriotismului, Gandhi spune: "Numai în armonie cu credinta în Dumnezeu actele politice au valoare".
În acast? rubric? se arat? c? a existat o not? comun? tuturo r serviciilor secrete, represive, din fostele t?ri comuniste, asa fel c? se poate servi de o international a terorismului comunist care a functionat pe toate meridianele lumii, urm?rind s? striveasc? orice opozitie si s? fac? din fiecare om un robot, aservit total ideologiei comuniste.
Reiner Kunze
Lirica Scriitor german de renume, Reiner Kunze a tr?it în fosta RDG si imediat dup? prabusirea regimului comunist de acolo, a reusit s? intre în posesia dosarului s?u de urm?rire întocmit de STASI, organul represiv al comunistilor din RDG, organ similar cu Securitatea din tara noastr?. Public?m frgmente din acest dosar întrucât, prin modalit?tile în care era vânat pas cu pas acest scriitor, cazul are o mare putere de generalizare, c?ci tot asa s-au petrecut lucrurile si în România, exact dup? acelasi tipic.
Urm?rind distrugerea fizic?, biologic?, a detinutului politic, comunistii au aplicat toat? gama de crime posibile, de la b?t?i, schingiuiri, izolare total? de familie, izolare între ei, înfometare, munci silnice inumane, lipsa oric?rei asistente medicale, groaznice conditii higienice etc. pân? la uciderea direct?, prin glont sau mai reaua ucidere, cea lent?, pic?tur? cu pic?tur?. Acest tratament a fost aplicat tuturor, f?r? exceptie si dac? dintre sutele de mii de detinuti politici (unele statistici dau cifre de câteva milioane) au reusit s? supravietuiasc?, se poate spune în mod cert c? nici o victim? n-a mai iesit din temnita comunist? cu s?n?tatea întreag?. Au fost îns? unii detinuti politici care, prin atitudinea lor dârz?, prin inflexibilul lor caracter, de o moralitate exemplar?, au stârnit în mod special ura comunistilor, f?cându-i s?-i ucid? dup? o suit? de chinuri. Moartea acestora a fost cu adev?rat o moarte de martiri.
George Br?tianu a fost un mare istoric român, de talie universal?, afirmat între cele dou? r?zboaie mondiale. Operele lui, opere de referint? în multe probleme de ordin istoric, stau cu cinste în cele mai mari biblioteci ale lumii. Aruncat în temnit? imediat dup? ce comunistii au luat puterea, acestia i-au conditionat eliberarea de dezicerea de operele sale, mai ales de acele scrieri, care demonstrau f?r? nici un dubiu c? teritoriile r?pite de sovietici României au fost întotdeauna românesti si rusii nu au nici un drept supra lor. Refuzând s? fac? acest lucru, el a trebuit s? moar? în chinuri greu de imaginat, în închisoarea Sighet (23 aprilie 1953). Moartea lui ne este descris? de episcopul greco-catolic Alexandru Todea, închis si el la ora aceea în aceeasi temnit?.
Este necesar ca lumea s?-i cunoasc? si pe cei care au legiferat crimele, le-au organizat si le-au pus in practic? în numele comunismului "cea mai uman? orânduire social?", cum aclamau de la tribun? cei mai odiosi asasini, cocotati în fruntea popoarelor prin violent? si fraud?, cu misiunea desart? de a-i ferici pe toti, când ei nu urmareau altceva decot îngusta si egoista lor fericire.
Unul dintre cei mai cumpliti c?l?i comunisti. Lucrând în sistemul represiv sovietic înc? din 1921, a fost numit de stalin sef al NKVD-ului în 1938 unde a functionat pân? în 1953. Este responsabil cu uciderea a milioane de oameni. Sub directivele lui s-au organizat serviciile represive în toate t?rile din Estul Europei, c?zute imediat dup? cel de-al doilea r?zboi mondial în aria de influent? sovietic?.
Se continu? "catalogul celor ucisi în lupta comunismului", catalog deschis în primul num?r al revistei. Este vorba despre cei ucisi direct de Securitate, stiuti în mod cert si nu de cei disp?ruti în mod misterios, cunoscuti doar de c?l?i.
O rubric? de tragic? corespondent?, pus? la dispozitia copiilor,fratilor, surorilor, prietenilor etc., doritori s? afle fie si cele mai sumare am?nunte despre cei dragi, disp?ruti f?r? urm? în temnitele comuniste sau în deportare, domiciliu obilogatoriu, exil, etc.
 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.