2% pentru MEMORIA
Vizitati-ne pe Facebook
 Arhiva
 
 
Experimentul Piteşti- reeducarea prin tortură
 

Memoria  în prezent

?Experimentul Piteşti ? reeducarea prin tortură"

Simpozionul Internaţional Piteşti 2005

În zilele de 23-25 septembrie 2005, la Piteşti a avut loc ediţia a V-a a Simpozionului Internaţional ?Reeducarea prin tortură?. Simpozionul a fost organizat de Fundaţia Culturală Memoria, Filiala Argeş, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala Argeş şi Institutul de Istorie Recentă din Bucureşti. Au participat peste 100 de foşti deţinuţi politici din ţară şi din străinătate, care au supravieţuit regimului de exterminare din puşcăriile comuniste, însumând mai mult de 700 de ani de detenţie. Festivitatea de deschidere s-a ţinut la Casa Simdicatelor, în prezenţa unui număr de aproximativ 250 de invitaţi, unde prof. univ. Ilie Popa, preşedintele Filialei locale a F. C. Memoria, a evocat importanţa şi semnificaţia evenimentului şi a mulţumit participanţilor pentru prezenţă şi celor care au contribuit la realizarea acestei manifestări de cultură istorică recentă. Asistenţa a păstrat câteva momente de reculegere în memoria victimelor comunismului. S-au citit mesajele primite din străinătate şi din ţară, dintre care menţionăm pe cele de la Comunitatea Românilor din Statele Unite ale Americii, prin Carmen Sabău PhD şi prof. Mircea Sabău, Mircea Carp ? Germania, Vadim Pirogan ? Republica Moldova, Dennis Deletant ? Anglia, Doina Cornea ? Cluj, acad. Şerban Papacostea ? Bucureşti.

Au luat cuvântul Tudor Pendiuc ? primarul minicipiului Piteşti, Vasile Paraschiv ? preşedintele primului sindicat liber din România sub regimul comunist, Mircea Stănescu ? Institutul de Istorie Recentă din Bucureşti ş.a. S-a vizionat filmul documentar ?Memorialul Durerii? în regia Luciei Hossu Longin, film care a emoţionat profund asistenţa.

A urmat vizitarea ?Complexului monumental al ororilor comuniste?, unde

s-a oficiat o slujbă religioasă de pomenire a martirilor exterminaţi. Complexul Monumental ?Experimentul Piteşti? se află în faţa închisorii de deţinuţi politici din Piteşti, închisoare cedată unor firme de construcţii în 1991. Clădirile închisorii au fost modernizate, aşa încât camerele de tortură folosite la ?reeducări? au dispărut.

Lucrările simpozionului s-au desfăşurat în sălile Muzeului Judeţean în două secţiuni :

I. ?Experimentul Piteşti ? Reeducarea prin tortură?

II. Opresiunea culturii române tradiţionale în timpul dictaturii comuniste.

Au fost prezentate de către foştii deţinuţi politici sau cercetători 69 de comunicări dintre care menţionăm:

Sectiunea I:

Silviu Moldovan (CNSAS) ? Reeducarea ? de la demascare la interiorizare

Cristina Irina Anisescu (CNSAS) ? Abordare psihanalitică a fenomenului ?reeducării?

Mircea Stănescu ? Securitatea şi terorirsmul (inter)naţional (1977-1989)

Nicu Ioniţă ? Experimentul Piteşti ? Proces psihopatologic de spălare a creierului

Titică Predescu ? Justiţia comunistă, mijloc de represiune a clasei politice, a intelectualităţii şi a oricăror manifestări de rezistenţă împotriva regimului de dictatură a proletariatului

Traian Popescu ? Procesul comunismului ? un imperativ

Sergiu Grossu ? Adevăratul chip al comunismului

Aristide Ionescu ? Torturile fizice şi psihice aplicate celor trecuţi prin ?Experimentul Piteşti? şi influenţa lor asupra destinului victimelor

Secţiunea II:

Raluca Nicoleta Spiridon ? Memorie, represiune şi sursele istorice ale arhivei C.N.S.A.S.

Şerban Rădulescu Zoner ? Predarea istoriei în şcoli şi universităţi în timpul regimului comunist din România

Iulia Crăcană, Mădălina Crăcană ? Scriitori urmăriţi penal pentru atitudinea politică în România Socialistă

Nicolae Videnie ? Capcana Comitetului Român pentru repatrieri şi reacţiile exilului cultural (1955-1956)

Zicu Ionescu ? Cenzura comunistă şi degradarea culturii române

Akmolla Güner ? Tătarii ? eroi necunoscuţi în războiul anticomunist român şi opresiunea culturii lor

Vadim Pirogan ? Opresiunea intelectualităţii din Basarabia în timpul dictaturii bolşevice

Mona Vâlceanu ? Literatura de sertar

În ultima zi a simpozionului, pe 25 septembrie, participanţii au vizitat Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel, Mausoleul Eroilor din 1916 de la Mateiaş, Schitul Nămăieşti şi Mănăstirea lui Neagoe Basarab din Curtea de Argeş.

Simpozionul s-a bucurat de o bună mediatizare în presa locală şi în străinătate (Wiener Zeitung ? Austria, revista Argeş ş.a.). Citez din Buletinul de informaţii al Asociaţiei Românilor din Australia, Anul 51, nr. 5 luna sept.-oct. 2005:

?La Piteşti a avut loc al V-lea Simpozion Internaţional ?Experimentul Piteşti ? Reeducarea prin tortură?, în zilele de 23-25 septembrie 2005, unde s-au prezentat opiniei publice din ţară şi de peste hotare aspecte privind criminalul experiment de ?reeducare prin tortură?, ce s-a întâmplat ulterior cu cei care au trecut prin ?reeducări?, cât şi opresiunea culturii române tradiţionale în timpul dictaturii comuniste.

După un scurt istoric al instalării regimului comunist în România, la 6 martie 1945, a abdicării forţate a Regelui Mihai la 30 decembrie 1947 şi a metodelor barbare aplicate în închisorile din România, mai cu seamă în cea de la Piteşti, publicaţia conclude: ?În acţiunea de respingere a comunismului, acest cancer care a afectat major peste o jumătate de secol fiinţa naţională a poporului român, rezistenţa personalităţilor din toate domeniile culturii române, a constituit unul dintre cele mai grele tributuri plătite de români împotriva bolşevizării ţării.?

Lucrările prezentate la Simpozion vor fi publicate în volum şi vor fi trimise, ca şi celel de la simpozioanele precedente, la 40 de universităţti si biblioteci din ţară, precum şi la 35 de universităţi, biblioteci şi oameni de cultură din S.U.A., Canada, Australia, Anglia, Franţa, Elveţia şi Germania. Ca o dovadă că lucrările publicate au fost primite cu deosebit interes, prof. Geroge W. Breslauer, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale din Universitatea Berkeley din S.U.A., ne-a transmis că în 2005 a introdus ?Experimentul Piteşti ? Reeducarea prin tortură?, ca obiect de studiu în universitate şi a solicitat informaţii suplimentare în acest sens. Demn de subliniat este şi faptul că primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, a declarat la Simpozion că va susţine financiar, prin Centrul Cultural Piteşti, editarea unui ?Album al argeşenilor şi muscelenilor deţinuţi politici în puşcăriile comuniste?.

Amintim că distinsul profesor Cornel Constantinescu din Geneva, fost deţinut politic în România, a contribuit financiar la editarea comunicărilor prezentate la simpozioanele anterioare.

În final, redăm câteva extrase din mesajele primite la Simpozionul de la Piteşti din septembrie 2005.

Stimaţi prticipanţi la simpozionul ?Piteşti 2005 ? reeducare prin teroare?,

Vă trimitem salutul şi solidaritatea noastră, dar şi admiraţia pentru lupta Dumneavoastră împotriva tiraniei, nedreptăţii, barbariei şi torturii comuniste.

Am dori ca eforturile dvs. Să se bucure de o mai mare apreciere şi publicitate atât în ţară cât şi în străinătate.

Noi personal, am căutat să informăm reprezentanţii şi participanţii în cadrul unor activităţi ONU la New York, despre Simpozioanele care s-au desfăşurat la Piteşti.

Totuşi se pare că din motive greu de înţeles, crimele comuniste şi cei care le-au făcut nu au fost deferiţi justiţiei pentru a fi judecaţi.

Să nu uităm că pentru România totul a început cu acel odios Pact Ribbentrop-Molotov semnat la Moscova la 23 august 1939, care a dezmembrat ţara, după care a urmat un război dezastruos şi distrugător. Apoi ocupaţia sovietică la fel de distrugătoare care a impus comunismul, aducând teroarea şi multe suferinţe Poporului Român.

Nedreptăţile şi barbariile comunismului nu au fost denunţate oficial nici până astăzi, cu toate încercările de a realiza un ?Proces al Comunismului?.

De aceea acţiunile şi Simpozioanele prin care arătaţi lumii despre cele întâmplate la Piteşti şi în alte închisori comuniste din ţară capătă o valoare deosebită şi trebuie făcute cunoscute lumii întregi.

Din nefericire lupta împotriva nedreptăţilor nu s-a încheiat, mulţi compatrioţi de-ai noştri sunt persecutaţi şi discriminaţi pentru că sunt Români şi vor să rămână Români în Bucovina de Nord, Regiunea Herţa, Basarabia şi mai ales Sudul Basarabiei şi în alte locuri. De aceea denunţarea Pactului Ribbentrop-Molotov şi a consecinţelor lui este încă foarte actuală.

Noi vă urăm mult succes la acest Simposion şi să duceţi pe mai departe denunţarea dictaturii şi torturii comuniste pe care aţi trăit-o şi care va adus dvs. şi României multe suferinţe.

Carmen Sabău PhD

Prof. Mircea Sabău

Fundaţia Culturală Memoria, Filiala Argeş, are marele merit de a menţine vie amintirea suferinţelor îndurate de cei care au trecut prin infernul sistemului concentraţionar-torţionar organizat de regimul sovieto-comunist din România.

?Experimentul Piteşti, reeducarea prin tortură? a fost manifestarea cea mai monstruoasă a sistemului de zdrobire a personalităţii umane conceput de totalitarismul comunist impus ţării de ocupaţia sovietică. Ediţiile succesive ale Simpozionului organizat de Fundaţia Culturală Memoria ? Filiala Argeş consacrate cunoaşterii şi difuzării largi a realităţilor opresiunii fizice şi psihice care s-a abătut asupra României în anii stalinismului îndeplinesc o însemnată funcţie istorică şi educativă.

Urez succes viitoarelor ediţii ale acestei acţiuni de interes naţional.

Şerban Papacostea, istoric

Mulţumesc organizatorilor Simpozionului de a mă fi invitat şi în anul acesta de a participa la lucrări. În mod deosebit mulţumesc domnului Aristide Ionescu pentru insistenţa prin care m-a convins să trimit cel puţin un mesaj în cazul că nu mă pot deplasa; dar mai ales îi sunt recunoscătoare de-a mă ţine la curent cu iniţiativele şi lucrările Fundaţiei Culturale Memoria, sub auspiciile căreia se desfăşoară simpozionu. Apreciez efortul membrilor acestei Fundaţii de a ţine vie în memoria noastră ?patimile de la Piteşti?.

Dacă în mesajul meu din anul trecut am încercat să fac o palidă descriere a suferinţelor de neimaginat cărora le erau supuşi cei încarceraţi la Piteşti, în acest an mă simt datoare să amintesc generaţiilor actuale că suferinţele celor ce au trecut prin ele, în urmă cu cinci decenii, obligă. În primul rând, ele ne obligă pe noi toţi să nu-i uităm pe cei care au pătimit. Dar ne mai obligă să încercăm să trăim în aşa fel încât să fim demni de patimile lor. Să nu uităm, ei au ajuns în temniţă pentru că s-au opus procesului de comunizare a ţării; ceea ce, pe lângă alte pierderi uriaşe, implica şi distrugerea fibrei morale a neamului. Şi într-adevăr, dacă privim atent în noi înşine şi la cei din jur, nu putem să nu observăm sechelele pe care comunismul le-a lăsat în urma lui. Într-o mai mică sau mai mare măsură, suntem încă marcaţi cu toţii. Mentalităţile noastre sunt şi azi viciate. Materialismul vulgar în gândire şi atitudini, dezorientarea morală, lipsa de entuziasm şi absenţa unui ţel mai înalt dat vieţii sunt tot atâţia factori care împiedică formarea unei coeziuni sociale. Se pot scrie volume despre cauzele degradării care macină naţiunea din interior.

Dacă nu vom reînvăţa să trăim mai îngrijit, atenţi la atitudinile noastre de viaţă, individuale; dacă nu vom elimina mobilurile jalnice din adâncul nostru, înlocuindu-le cu aspiraţii mai nobile, reînvătând abecedarul generozitţăii, al iubirii, al solidarităţii, al dragostei de adevăr, de dreptate, de bine comun, treptat ne vom autoexclude din istorie. Popoarele care îşi pierd virtuţile sunt sortite pieirii. Ceea ce istoria ne-a şi demonstrat de-a lungul secolelor. Cei care s-au sacrificat la Piteşti şi în celelalte temniţe sau lagăre de exterminare, tocmai în numele valorilor amintite mai înainte, s-au sacrificat. Merită ei oare din partea noastră acest nimicitor abandon moral în care ne scufundăm? Personal îl percep ca pe o trădare. Fie ca lucrările simpozionului să fie şi un prilej de meditare asupra prezentului din noi.

Doina Cornea

*

*       *

Apel pentru interzicerea comunismului

(conferinţă de presă)

În ziua de 26 oct. 2005 a avut loc la sediul GDS din Calea Victoriei nr. 22, o conferinţă de presă - ?Pentru interzicerea comunismului? - prilejuită de iniţiativa deputaţilor liberali Rareş Mănescu şi Mihăiţă Calimente, care au depus la Biroul Permanent al Camerei propunere legislativă privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor, documentelor şi ideologiilor comuniste.

În textul semnat de către Academia Civică, Alianţa Civică, Asociaţia 21 Decembrie, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Asociaţia Proprietarilor deposedaţi abuziv de Stat, Forumul Civic Românesc, Fundaţia ICAR, Fundaţia Culturală Memoria, Grupul Pentru Dialog Social, Liga Apărării Drepturilor Omului, Uniunea Mondială a Românilor Liberi, se spune:

Dacă aceste măsuri ar fi fost adoptate încă din 1989, când se scanda vehement, chiar cu preţul vieţii ?JOS COMUNISMUL şi FĂRĂ COMUNIŞTI?, jocurile criminale care ne-au însângerat, care au permis jaful şi corupţia deşănţată în economie şi mizeria morală în care ne zbatem încă, după 15 ani de la Revoluţie, ar fi fost de mult curmate şi ne-am fi regăsit locul meritat în rândul ţărilor europene.

Trebuie bine înţeles faptul că fără un proces al comunismului, fără aflarea completă a adevărului despre Revoluţie, fără pedepsirea celor care s-au făcut vinovaţi de crimele din timpul mineriadelor, fără îngrădirea şi lichidarea corupţiei, nu vom ieşi din starea critică în care ne aflăm.

Clasa politică trebuie să ştie că vom monitoriza cu toată atenţia acţiunile, declaraţiile şi măsurile adoptate în această privinţă, pe care le considerăm edificatoare în delimitarea celor care vor cu adevărat democratizarea societăţii româneşti şi eliberarea ei de cei care sunt continuatorii şi beneficiarii comunismului şi ai sechelelor sale.

Vom folosi concluziile trase din această acţiune, în mod eficient, mai ales în situaţia adoptării votului uninominal.

Proiectul celor doi deputaţi liberali este un prim pas care se face după mai bine de 6 ani în domeniul legislativ în acest sens (mai exact de la legea Ticu, pentru deconspirarea Securităţii), fapt care face să apelăm la întreaga societate civilă să se solidarizeze şi să-i acorde sprijinul cuvenit.

Este momentul în care societatea civilă trebuie să acţioneze unit şi eficient pentru a ne putea desprinde din chingile sufocante ale vechilor structuri.

Au luat cuvântul reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor semnatare, printre care domnii R. Filipescu - care a deschis conferinţa, C-tin Ticu Dumitrescu, Ion Varlam, deputatul Mihăiţă Calimente - unul dintre iniţiatorii propunerii legislative, Nicolae Ştefănescu-Drăgăneşti ş.a.

 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.