2% pentru MEMORIA
 Arhiva
 
 
Memoria în prezent
-
 

?90 la sută..." ?Evenimentul Zilei" nr. 3428 din 10 iulie 2003 publică un interviu cu Dumitru Iuga luat de Andreea Pora, intitulat cu litere de-o şchoapă: ?90 la sută dintre deţinuţii politici erau informatori". (Dumitru Iuga, electronist în Televiziunea Română, ca şi alţi şase colaboratori, au fost implicaţi într-un proces în 1984 pentru faptul de a fi organizat mişcarea pentru libertate şi dreptate socială. Dumitru Iuga a fost condamnat la 12 ani , iar ceilalţi la câte 5 ani închisoare.)

Meritul Andreei Pora e că a ?selecţionat" ? din spusele lui Dumitru Iuga ? cea mai abjectă declaraţie din toate câte pot să fie, ca mai apoi să ne-o ofere nouă, tuturor, ca pe-o ofrandă ce ne-o binemerităm. Titlu năpraznic pe pagina ?1", dar şi pe pagina ?5". Nouă, foştilor deţinuţi politici, nu numai că ni s-a adus ofensa că nu ne-am fi ?purificat" în închisorile comuniste (e sigur că nu ne-am ?purificat"), sau că am devenit iremediabil alteraţi, dar iată, am fost cică şi 90% informatori!

Asta le întrece pe toate. Întrebare de 25 de puncte: se ştie, ori e lesne să deduci că un fost deţinut politic a fost dus acolo unde a fost dus, în urma unei ?demascări", recte a unei informări făcute de către cineva. Acel ?cineva" se presupune că vieţuia în libertate. Logic. Informatorul aflat în libertatea comunistă şi-a turnat semenul care a intrat în puşcărie. Curat murdar, deşi-i şi ?logic". În fapt, unde erau cei mai mulţi turnători? În libertate sau în puşcărie? Întrebăm asta întrucât interviul lui Dumitru Iuga e confuz. S-ar subînţelege că aceşti turnători s-ar fi aflat ? culmea! ? în puşcării! Şi ? ca o culme a culmilor ? 90% dintre cei închişi! Cu alte cuvinte, Securitatea şi-a băgat în puşcării propriii săi informatori (gata formaţi şi instruiţi) sau că tocmai acolo (dintr-o vocaţie venită din senin) se turnau unii pe alţii într-o veselie de nedescris. Şi tot de-acolo Securitatea şi-ar fi ?recrutat" alţi şi alţi informatori. Pentru ce? Ca să se toarne unii pe alţii la infinit, deja printre cei ce erau închişi? Şi unde, mă rog Dvs.? Dincolo de nişte uşi cu zăvorul tras. În închisori! Şi dacă da, cui i-ar fi folosit aceste turnătorii? Ce putea să tot spună deţinutul ?x" despre deţinutul ?y"? Sau, şi mai caraghios: ce puteau să tot toarne 90% dintre deţinuţi contra celor 10 procente de deţinuţi ? vezi Doamne, rămaşi imaculaţi? Şi până la urma urmelor, de la 90 de procente până la 100%, câte procente mai erau ca să se realizeze eventual cel mai năstruşnic plan de pe întregul Mapamond? Poporul român era format sută la sută din informatori!

Iar dacă am ajuns a ne prăvăli pe-un tobogan al ruşinii într-un asemenea hal şi iureş degradant ce ne întunecă definitiv privirea, daţi-mi voie să vă relatez ceva

ce întrece un alt imaginar. De data asta e vorba despre ceva real. S-a întâmplat la Braşov cu prilejul sărbătoririi celui de-al X-lea Congres al foştilor deţinuţi politici din România, desfăşurat la sfârşit de iunie anul curent.

Iată şi ?evenimentul". Domnul Otilian Neagoe, prefect PSD al judeţului Braşov, aflat în prezidiul lucrărilor, a rostit aceste memorabile cuvinte pentru care cei 356 de delegaţi ai AFDPR l-au aplaudat îndelung:

?Asociaţia AFDPR (a spus prefectul PSD de Braşov) reprezintă în acest prezent CEA MAI ÎNALTĂ INSTITUŢIE MORALĂ A ŢĂRII".

Nu ştim cât de sincere au fost cuvintele prefectului de Braşov, dacă nu au fost rostite din complezenţă, dar oricum ele se opun categoric infamului interviu publicat, credem noi, ostentativ, de către ?Evenimentul Zilei". Probabil şi din dorinţa de-a epata înspre senzaţional. Fie, dar nu oricum. Nu ne putem transforma, iacă aşa, dintr-o Instituţie morală a ţării ? cum a spus prefectul de Braşov ? într-o Asociaţie de mocirloşi, unde foştii deţinuţi politici şi-au depăşit calitatea de persecutaţi ai unui regim, turnându-se unii pe alţii cu o furie de saltimbanci. Mulţi dintre foştii deţinuţi politici sunt azi bunici. Anatema aruncată de ?Evenimentul Zilei" o pot citi şi nepoţii. Şi nu-i scuzabil sub nici o formă. Am spus ?ostentativ", întrucât şi subsemnatul a lucrat cu un alt redactor al ziarului ?Evenimentul Zilei" ? e vorba de dl. Cristian Levant ? un articol cu titlul ?Securişti câtă frunză, câtă iarbă". Acel articol n-a fost publicat, pentru că, nu-i aşa?, ar fi fost ?neinteresant". Vechile grade de securişti au căpătat un fel de imunitate providenţială pentru a putea intra şi ele în capitalism. Au şi intrat. Azi nu ne mai bat, dar ne dirijează şi ne maltratează în plan economic. Ne conduc fabrici şi uzine, sunt puternici, îşi iau salarii de zeci de milioane de lei, unii sunt aleşi şi-n Parlament, au ajuns chiar şi-n CNSAS! ? ei au slujit Instituţia socialistă, azi o servesc pe cea capitalistă. În schimb, interviul cu Dumitru Iuga ? confuz în absolut toate punctele de vedere, dar care acuză pe foştii deţinuţi politici de cel mai greu păcat, cel al delaţiunii (de turnători) ? a văzut lumina tiparului.Anatolie Paniş

*În perioada 21-28 iunie 2003 a avut loc la Universitatea din Piteşti al V-lea Congres Mondial al Matematicienilor Români. La sugestia şi susţinerea financiară a domnului profesor dr. Cornel Constantinescu de la Universitatea din Zürich, am editat un album cu prezentarea celor mai reprezentative scene de tortură aplicate tinerilor studenţi şi elevi din România care s-au opus bolşevizării ţării noastre în aşa-numitul ?Experiment Piteşti - reeducarea prin tortură" în perioada 1949-1952. la fiecare album am anexat şi Directivele NKVD pentru ţările din orbita sovietică, K-AA/CC 113, indicaţia NK/003/47, prin care se poate explica tot ce s-a întâmplat în România în anii ?50-?60. Toate textele din album cu prezentarea ?experimentului Piteşti" şi descrierea scenelor de tortură, precum şi directivele menţionate mai sus au fost editate în limbile română şi engleză. Aceste documente au fost înmânate participanţilor din 23 de ţări (S.U.A., Franţa, Anglia, Australia,

Germania, China, Rusia şi altele), atât de naţionalitate română cât şi de alte naţionalităţi, şi s-au bucurat de un foarte mare succes. Prof. univ. dr. Ilie Popa

Simpozionul Internaţional Piteşti 2003În perioada 26-28 septembrie 2003 a avut loc la Piteşti cel de-al III-lea Simpozion Internaţional ?Experimentul Piteşti ? reeducarea prin tortură". Simpozionul a fost organizat de Primăria Piteşti, filiala Argeş a Fundaţiei Culturale Memoria, filiala Argeş a A.F.D.P.R., Muzeul Judeţean Argeş şi Institutul de Istorie Recentă din Bucureşti. De asemenea trebuie menţionat că această ediţie, ca şi primele două, s-a bucurat de sprijinul unor buni români şi patrioţi atât din ţară, cât mai ales din diaspora, dintre care evidenţiem în mod deosebit pe domnul profesor dr. Cornel Constantinescu de la Universitatea din Zürich.

La festivitatea de deschidere, care a avut loc în sala mare a Primăriei municipiului Piteşti, au luat parte peste 200 de participanţi din România, Repu-blica Moldova şi Franţa.

Lucrările au fost deschise de domnul profesor univ. dr. Ilie Popa, chairman al simpozionului, cu un moment de reculegere în memoria tuturor victimelor comunismului. A urat ?Bun venit" participanţilor şi mult succes lucrărilor simpozionului. S-a dat citire mesajelor primite de la Comunitatea Românilor din Statele Unite ale Americii, prin profesor dr. Mircea Sabău de la Universitatea din Chicago, din partea Casei Regale Mihai I, din partea Episcopiei Argeşului şi Muscelului, prin preot profesor Nicolae Brânzea, din Franţa de la domnul Cicerone Ioniţoiu, din partea PNŢ-CD.

Au luat cuvântul: primarul municipiului Piteşti, domnul Tudor Pendiuc, care a subliniat printre altele: ?Este o bucurie să constatăm că acest simpozion a intrat în tradiţie şi că aduce noi teme şi noi abordări. E un beneficiu adus tuturor, cei de azi şi cei de mâine. Cred că politicul e forţat, uşor-uşor, să recunoască faptele trecute"; părintele vicar al Episcopiei Argeşului şi Muscelului Nicolae Brânzea, arătând că Biserica sprijină acest eveniment, a precizat: ?Chiar noi ne-am plătit tributul, mulţi preoţi ortodocşi cunoscând închisorile comuniste. Şi în aceste locuri, închisori cu restricţiile ştiute, reuşeau să ţină slujbe de Crăciun şi Paşti, dovadă că sufletul uman nu poate fi încătuşat." Au mai luat cuvântul domnul Ticu Dumitrescu, preşedintele AFDPR, istoricul Adrian Cioroianu, doamna Ioana Raluca Arnăuţoiu, fiica conducătorului grupului înarmat ?Haiducii Muscelului", domnul Sergiu Rizescu, preşedintele AFDPR Argeş, doamna Lucia Hossu-Longin

de la Televiziunea Română, reprezentanţi ai CNSAS, Institutului Român de Istorie Recentă ? Bucureşti, Institutului de Istorie Orală Cluj-Napoca. Lucrările în plen s-au încheiat cu proiecţia filmului Un iad numit KAPANKA ? uciderea lui Gheorghe Ursu, realizat de doamna Lucia Hossu Longin.

A urmat o scurtă vizită la Complexul Monumental ?Experimentul Piteşti", care a fost inaugurat cu această ocazie, după care s-a vizitat expoziţia special amenajată cu acest prilej în holul Muzeului Judeţean Argeş, clădirea nouă. Expoziţia conţine, pe lângă scene tipice de tortură practicate în ?reeducări", nume şi portrete ale marilor personalităţi martiri ai comunismului, portrete ale membrilor principalelor grupări înarmate de luptă împotriva bolşevizării României. Complexul Monumental ?Experimentul Piteşti" se află în faţa fostei închisori de deţinuţi politici din Piteşti, care a fost cedată unor firme de construcţii în anul 1991. Clădirile au fost complet modernizate, iar camerele de tortură folosite la ?reeducări", prin care au trecut circa 5 000 de tineri, în majoritate studenţi şi elevi, au dispărut.

În după-amiaza zilei de 26 septembrie şi pe 27 septembrie, s-a desfăşurat simpozionul propriu-zis în vechea clădire a Muzeului Judeţean Argeş, în două secţiuni: Experimentul Piteşti, reeducare prin tortură şi Lupta grupurilor înarmate împotriva bolşevizării României. Au fost prezentate de către foşti deţinuţi politici sau tineri cercetători 68 de lucrări, din care menţionăm: Aspecte privind începutul acţiunii de ?reeducare" la Penitenciarul Suceava, Exponenţii reeducării de la Piteşti şi regimul de represiune, Extinderea acţiunii de ?reeducare". Cazul Gherla (1950-1951), Abuzul psihiatric. Cazul Vasile Paraschiv, Grupuri de rezistenţă anticomunistă din Munţii Făgăraş reflectate în dosarele Securităţii, Participarea cadrelor militare în grupările armate anticomuniste din zona Argeş-Muscel, Haiducii Muscelului ? grupul de rezistenţă Nucşoara, Grupul de rezistenţă Şerban Voican, Grupul de rezistenţă din Munţii Arnota, Grupul Fraţii Paragină ş.a. În după-amiaza zilei de 27 septembrie au avut loc mese rotunde, corespunzătoare celor două secţiuni, cu dezbateri aprinse, în care s-au formulat întrebări, s-au dat unele răspunsuri.

În ultima zi, pe 28 septembrie, s-a făcut o vizită la Biserica Domnească şi la Mânăstirea din Curtea de Argeş.

Lucrările primelor două ediţii au fost editate în două volume şi prezentate la această ediţie.

Majoritatea lucrărilor prezentate la primele două ediţii au fost publicate şi în revista ?Origini" din New York, iar o parte din ele în almanahul ?Origini" din 2002.

Atât această ediţie, cât şi primele două, s-au bucurat de o bună mediatizare în presă, la mai multe posturi de televiziune locale, naţionale şi din străinătate.

Prof. univ. dr. Ilie Popa

 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.