|
 |
|
transmis ţării la 17 iulie 2000
(transcriere de pe banda magnetică)
Dragi compatrioţi,
Mă adresez astăzi dumneavoastră, cetăţeni ai României, pentru a vă aduce la cunoştinţă decizia mea de a nu mai candida pentru un nou mandat ca Preşedinte al României în alegerile din noiembrie 2000.
Sunt dator să vă fac cunoscute argumentele care m-au determinat să iau această decizie:
În urmă cu patru ani, am promis cetăţenilor României că voi lupta împotriva corupţiei şi a hoţiei. Când am început această campanie, am descoperit că în România se crease un sistem mafiot în care caracatiţa firmelor-paravan era beneficiara unui sprijin de înalt nivel din instituţii de stat. Aşa au fost posibile devalizarea băncilor, distrugerea flotei, pagubele imense produse de mafia petrolului, a îngrăşămintelor chimice, creşterea neîngrădită a corupţiei.
Un număr mic de profesionişti din Poliţie, Parchet, Justiţie şi Curtea de conturi a reuşit, în ciuda unor presiuni enorme, să adune dovezi şi să conducă investigaţiile până la inculparea şi, în unele cazuri, condamnarea făptuitorilor direcţi, permiţând dezvăluirea întregului sistem. Acum se încearcă prezentarea continuării acţiunilor din justiţie ca o campanie electorală negativă la adresa adversarilor politici. Ca şi cum aşa s-ar schimba fondul problemei: îmbogăţirea nemăsurată prin acţiuni ilegale a unora pe seama populaţiei furate şi minţite.
Neangajându-mă în campania electorală, voi putea continua imparţial şi ferm lupta cu cei ce fură sau înşală, până în ultima zi a mandatului de Preşedinte al României, indiferent că printre vinovaţi sunt foşti sau actuali parlamentari, participanţi la guvernare, magistraţi sau reprezentanţi ai altor înalte instituţii publice. Aşa cum am spus şi cum am procedat şi până acum, nu accept nici un fel de intervenţii şi nici un fel de presiuni din partea vreunei persoane sau a oricărui grup de interese.
Eu am considerat şi consider că, în România, marea majoritate a oamenilor sunt cinstiţi şi corecţi. Am intrat în politică pentru a-i reprezenta pe aceşti oameni. M-am străduit să lupt, în numele lor, cu minciuna, înşelăciunea şi jaful care ne-au sărăcit ţara. Ca simplu cetăţean, mă va interesa, în continuare, în ce ţară voi trăi eu, copiii mei, prietenii şi toţi semenii mei. Vă rog ca, în această seară, să privim fiecare în sufletul şi cugetul nostru. Şi să răspundem fiecare la întrebarea: "Doresc să trăiesc într-o lume a hoţiei şi a minciunii, sau într-o ţară a cinstei şi a adevărului?" V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi putea transmite răspunsul dumneavoastră la această întrebare. Răspunsul meu îl cunoaşteţi.
Al doilea motiv care mă determină să renunţ să candidez este efectul negativ pe care campania electorală l-ar putea avea asupra reformei economice. Acesta poate veni din două direcţii, fie prin amânarea unor măsuri absolut necesare, dar nepopulare - ceea ce ar bloca reforma, cu consecinţe grave asupra tuturor -, fie prin catalogarea unor efecte sociale pozitive ale reformei ca măsuri populiste - ceea ce ar afecta încrederea oamenilor în programul de reformă.
În acelaşi sens, hotărârea mea de a nu participa la alegeri pentru un nou mandat nu trebuie asociată cu evitarea răspunderilor ce îmi revin, ci, dimpotrivă, cu hotărârea de a mă dedica cu şi mai multă energie îndeplinirii până la capăt a sarcinilor actualului mandat. Voi sprijini cu toată puterea realizarea programului Guvernului Isărescu. Mâine voi prezida o şedinţă de guvern în care vom analiza modul în care sunt folosiţi, în beneficiul cetăţenilor, banii veniţi din străinătate pentru diferite programe şi cauzele neîndeplinirii unor vechi contracte garantate de stat, pentru nerealizarea cărora contribuabilul român plăteşte acum.
Voi propune sancţionarea drastică a celor vinovaţi. Voi propune, împreună cu primul ministru, măsuri substanţiale de mărire a pensiilor: ridicarea pragului minim al pensiilor pentru vechime completă de muncă la 250.000 de lei pentru ţărani şi la 1.000.000 de lei pentru pensionarii de asigurări sociale de stat. De această măsură vor beneficia o jumătate de milion de ţărani şi un milion şi jumătate de pensionari de asigurări sociale de stat.
Al treilea motiv pentru care renunţ să candidez este degradarea competiţiei politice, transformată într-o luptă oarbă pentru interesele personale sau de grup. Trăim o vreme a oamenilor care vând şi cumpără principii, ideologii, locuri în Parlament şi Guvern, folosind minciuna, şantajul, vulgaritatea, manipularea oamenilor prin orice metode. În această lume nu am ce căuta. Nu vreau să particip la tranzacţii şi manipulări de nici un fel. Nu vreau să fiu implicat în sciziunea unor partide şi în diferite jocuri de culise.
În alegerile din 1992 şi 1996 nici un grup financiar românesc sau străin nu mi-a acordat sprijin, considerându-se că nu am nici o şanşă nici în cursa prezidenţială şi nici pentru coagularea unor forţe politice care să preia guvernarea. Aceasta mi-a permis să nu am nici un fel de obligaţii care să-mi influenţeze deciziile. Nu vreau nici acum să-mi creez obligaţii sau servituţi.
Prea mulţi văd funcţiile politice doar ca aducătoare de putere şi avere. Am încercat prin comportarea mea să infirm această opinie, dar nu cred că am reuşit. Iată de ce, cred că se simte nevoia unui gest care să ne elibereze de această prejudecată. Sper că, prin acest precedent, oamenii cinstiţi şi de valoare vor fi mai motivaţi să candideze, iar electoratul va avea mai multă încredere în posibilitatea de a alege oameni valoroşi şi corecţi.
Doresc ca, în ultimele patru luni ale mandatului meu, să pot fi mai direct şi mai firesc alături de oameni. Vreau să cunosc mai bine problemele lor, să le ascult necazurile fără a fi bănuit că vreau să mă folosesc de ei în campania electorală. Am umblat prin ţară şi până acum, fără publicitate, dar, din păcate, prea rar. Voi circula mai mult în ţară, mai ales în zonele sărace, izolate, de unde oamenii loviţi de nedreptate, nevoi şi indiferenţe pot veni mai greu să se plângă la instituţiile statului.
Pentru a face faţă, voi aduce în aceste ultime patru luni alături de mine mulţi oameni noi, în special tineri formaţi în ţară şi străinătate, pentru a le împărtăşi ceea ce ştiu şi pentru a primi de la ei puncte de vedere proaspete, soluţii noi şi dorinţă de acţiune.
În încheiere, pentru a evita orice neînţelegere, vreau să declar că nu voi candida pentru a ocupa un loc în Parlament, nici acum şi nici vreodată de acum înainte. Nu am nevoie să mă protejez în spatele unei imunităţi parlamentare.
De asemenea, vreau să precizez că nu voi accepta să conduc nici un partid politic existent sau care s-ar forma în viitor. Voi continua însă să-mi slujesc cu devotament patria şi voi fi gata s-o fac de câte ori va fi nevoie ca interesele poporului român să fie apărate în ţară sau în străinătate.
Cred cu fermitate că îţi poţi sluji ţara şi ca Preşedinte, şi ca simplu cetăţean, şi sper că astfel voi da încredere şi altora că pot lucra după puterile lor pentru binele ţării. N-aş vrea să se înţeleagă această renunţare la a candida pentru un nou mandat ca o nemulţumire a mea faţă de cei care m-au ales, faţă de cei care m-au susţinut sau faţă de cei pe care i-am reprezentat. Le mulţumesc tuturor pentru că mi-au dăruit imensul privilegiu de a-mi sluji ţara în cea mai înaltă demnitate a statului. Mandatul meu, desfăşurat în momente de mare cumpănă ale istoriei României şi Europei, a avut reuşite şi nereuşite. Istoria şi oamenii le vor judeca. Am făcut greşeli personale pe care mi le recunosc. Am crezut că pot face pentru oameni mai mult decât mi-au permis prerogativele prezidenţiale. Am făcut promisiuni în numele unor oameni politici care apoi n-au înţeles să le respecte şi de multe ori nici să se respecte pe ei înşişi. Am avut multă încredere în oameni care apoi au dovedit că nu o meritau. Într-o societate în care fiecare vorbeşte doar despre greşelile celorlalţi, înţeleg să-mi asum răspunderea pentru toate aceste lucruri. Mai presus de toate, sunt profund afectat de suferinţele pe care schimbările necesare le-au adus celor mai nevoiaşi.
Cer iertare tuturor celor care au sperat că vor trăi mai bine, dar suferinţele lor au continuat.
Dragi compatrioţi!
Am câştigat încrederea Europei şi a lumii în noi cu greu, nu definitiv, cu rezerve, dar am câştigat-o. Avem acum de câştigat încrederea în noi înşine, în ceea ce am reuşit, cu atâtea sacrificii, să facem până acum, în ceea ce vom putea face împreună în viitor.
Dumnezeu să ocrotească România!
Vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultat.
|
|
|
| |
|
|
|
Ultimele
numere: |
 |
| NUMARUL 68-69 |
| |
 |
| NUMARUL 66-67 |
| |
 |
| NUMARUL 64-65 |
| |
 |
| NUMARUL 63 |
| |
|
| Arhiva revistelor |
|
