Muzeul Literaturii Române şi Fundaţia Culturală Memoria au organizat, în ziua de marţi 11 ianuarie a.c., în sala de festivităţi a Muzeului Literaturii Române, lansarea numărului 28 al Revistei gândirii arestate "Memoria".
A participat un numeros public.
Lansarea acestui număr al revistei "Memoria" a prilejuit o interesantă dezbatere asupra valorilor societăţii româneşti contemporane într-o epocă în care reminiscenţele trecutului totalitar se fac încă simţite. Articolul de fond dedicat suprimării Academiei Române în 1948 prin transformarea ei în Academia R.P.R., instrument obedient al dictaturii comuniste, a constituit centrul de interes în jurul căruia s-a concentrat atenţia participanţilor. Autorul acestui articol, prof. dr. Petre Popescu Gogan, a oferit publicului nu doar o consistentă prezentare a momentului 1948 în istoria Academiei, ci şi o pledoarieelocventă pentru ruperea de prejudecăţile trecutului şi îndreptarea nedreptăţilor comuniste. Prin decretul 76/1948 de suprimare a Academiei Române, toată elita culturii româneşti a fost înlăturată. Doar câţiva oportunişti şi-au mai găsit locul printre membrii noii Academii R.P.R. După 1989, când înaltul for de cultură al României, Academia, şi-a regăsit vechiul nume, a fost mai curând, după cum susţine prof. dr. Petre Popescu Gogan în dezbaterea organizată cu ocazia lansării, o măsură de formă şi nu de fond. Pe de o parte mulţi dintre vechii membri care au fost înlăturaţi din Academie nu au primit nici măcar acum, post mortem, statutul de membru de onoare al acestui for, ca o recunoaştere tardivă a contribuţiei lor în cultura românească. Pe de altă parte se constată reminiscenţele malefice de glorificare a unor oameni care, prin oportunismul şi servilismul lor faţă de autorităţile comuniste, au fost complici la odioasa crimă săvârşită de acestea împotriva spiritualităţii româneşti. Astfel este cazul lui Traian Săvulescu, al cărui nume (mai) este încă purtat de unul dintre premiile Academiei Române. Asupra acestui mare savant, dar de o moralitate dubioasă, a stăruit în cuvântul său şi ing. Alex. Ionescu, accentuând anumite aspecte controversate ale biografiei sale.
În acest context, s-au remarcat pertinentele remarci ale Soranei Coroamă, care a evocat politica nocivă a regimului totalitar faţă de toate marile instituţii culturale româneşti. Aceeaşi temă a fost abordată şi de Magda Macici, Constantin Zgâmbău şi Popescu-Ulmu, iar Micaela Ghiţescu a ţinut să sublinieze responsabilitatea morală a societăţii contemporane faţă de victimele totalitarismului. Prezenta d-nei acad. Cornelia Bodea a constituit o garanţie a interesului şi seriozităţii dezbaterilor. De asemenea, dl. Mircea Ionescu Quintus, preşedintele Senatului, a onorat cu prezenţa sa această manifestare, demostrând o dată în plus disponibilitatea domniei sale în restituirea şi promovarea oricăror măsuri reparatorii faţă de victimele perioadei comuniste.
Ne face o deosebită plăcere să menţionăm în paginile revistei noastre că, în ziua de 1 martie 2000, domnului Alexandru Paleologu, cunoscut scriitor şi eseist, senator PNL de Vrancea, i s-a acordat "Premiul pentru Excelenţă în Cultura Română".
Festivitatea de acordare a premiului a avut loc la Ateneul Român, în prezenţa preşedintelui României, domnul Emil Constantinescu, a unui mare număr de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice şi a unui numeros public.
Precizăm că domnul Alexandru Paleologu este membru fondator al Fundaţiei Culturale Memoria şi membru al Colegiului de redacţie al revistei noastre.
Fundaţia Culturală Memoria - Filiala Cluj a organizat, în ziua de 3 martie a.c., în sala "Ioan Muşlea" a Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca, conferinţa profesorului Nicolae Balotă cu titlul "Cercul literar de la Sibiu".
Acest cerc literar a luat fiinţă în timpul refugiului Universităţii din Cluj la Sibiu,
avându-l ca mentor spiritual pe Lucian Blaga. Nicolae Balotă a evocat, printre membrii marcanţi ai cercului, pe Şt. Aug. Doinaş, Ion Negoiţescu, Eta Boeriu, I.D. Sârbu, Dominic şi Radu Stanca, Ovidiu Cotruş şi Cornel Regman (de curând plecat dintre noi). Mare parte dintre aceştia au cunoscut calvarul închisorilor comuniste, iar după Revoluţie cărţile lor, rămase la sertar, au putut vedea în sfârşit lumina tiparului, întregind imaginea valorii deosebite a "Cercului literar" de la Sibiu. Îmbogăţind patrimoniul literaturii române, aceste cărţi stau mărturie despre anii dictaturii comuniste şi consecinţele ei tragice pentru societatea românească.
Sala B.C.U. s-a dovedit neîncăpătoare, afluenţa publicului tânăr fiind impresionantă. Căldura cu care a fost primită conferinţa a răsplătit din plin evocarea de o rară distincţie intelectuală a vorbitorului. (Dana Ţăranu)
Un eveniment de o deosebită importanţă pentru revirimentul democraţiei a adus în prim planul vieţii cultural-politice din România o personalitate a cărei activitate
antitotalitară nu mai are nevoie de prezentare.
Acordarea înaltei distincţii "Legiunea de Onoare" a Franţei, în grad de Ofiţer, doamnei Doina Cornea vine să confirme încă o dată recunoaşterea şi aprecierea de care se bucură cunoscuta militantă pentru democraţie în Occident.
Înmânarea decoraţiei s-a făcut de către Excelenţa sa ambasadorul Jean Pierre Menat, în cadrul unei festivităţi organizate pe 8 martie a.c. la Ambasada Franţei din Bucureşti.
Doamna Doina Cornea, membră fondatoare a Fundaţiei Culturale Memoria, prin dinamismul şi consecvenţa arătate în apărarea valorilor democraţiei de-a lungul anilor, reprezintă un subtil catalizator al eforturilor societăţii româneşti de a regăsi adevăratul sens al istoriei.
În ziua de 18 februarie a.c. a avut loc la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, în prezenţa unui numeros public, lansarea volumului autobiografic (ediţia a II-a) La început a fost sfârşitul de Adriana Georgescu, fosta şefă de cabinet a generalului N. Rădescu, preşedintele Consiliului de Miniştri în perioada 6 decembrie 1944-6 martie 1945. Volumul, îngrijit de Micaela Ghiţescu şi prefaţat de Monica Lovinescu, a apărut la Editura Fundaţiei Culturale Memoria cu sprijinul Ministerului Culturii.
Din partea Fundaţiei Culturale Memoria, d-na Micaela Ghiţescu a salutat pe cei prezenţi şi a dat citire mesajelor Adrianei Georgescu şi Monicăi Lovinescu, care şi-au exprimat regretul că nu au putut fi prezente la festivitate. În continuare au luat cuvântul d-nii Alex Ştefănescu, Gh. Ceauşescu şi Al. Paleologu, prezentând personalitatea autoarei şi elogiind forţa evocatoare a cărţii. De asemenea au subliniat faptul că mărturiile Adrianei Georgescu rămân de actualitate şi după revoluţia din 1989, "cu singura deosebire că în 1945 totul depindea de străini, acum totul depinde de noi". În încheiere a rostit câteva cuvinte dl. Ion Constantinescu-Mărăcineanu, "un veteran al temniţelor comuniste" (15 ani), care a cunoscut-o în tinereţe pe autoarea cărţii. Domnia sa a deplâns lipsa de la această "lansare" a fruntaşilor liberali, cunoscându-se faptul că Adriana Georgescu a fost o membră marcantă a Tineretului Naţional Liberal Redăm cele două mesaje adresate cu prilejul acestui eveniment cultural:
Mulţumesc Ministerului Culturii pentru ajutorul dat editurii Memoria în publicarea ediţiei a doua a cărţii mele. De asemenea mulţumesc doamnei Micaela Ghiţescu şi prietenului meu, Alexandru Paleologu.
Când mi-am prezentat manuscrisul editurii Hachette îi era alăturat un fotomontaj al procesului organizaţiei "T" - pe care l-am făcut la Calindale, în Anglia. La Calindale există o imensă bibliotecă unde se găsesc toate ziarele din lume. Din păcate, reproducerea fotomontajului în ediţia franceză ar fi fost prea scumpă.
Sper că tineretul din ziua de azi este interesat de felul în care am devenit o ţară "satelit" timp de 50 de ani.
Sper de asemenea că greutăţile actuale - ce nu vor mai fi şi greutăţile zilei de mâine - să se spulbere cât mai repede, astfel încât tinerii pesimişti de astăzi să devină tinerii optimişti ai viitorului ţării noastre.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Adriana Georgescu-Westwater
Stevenage Herts, 14 feb. 2000
Aş vrea să-mi exprim bucuria pentru faptul că, încă o dată, românii - şi mai ales generaţiile tinere - au ocazia să cunoască excepţionala carte a Adrianei Georgescu, La început a fost sfârşitul, prin a doua ediţie realizată de Fundaţia Memoria.
Se face astfel dreptate aceleia care, prima dintre noi, a căzut victimă teroarei comuniste, îndurând în spirit şi în trup suferinţe greu de imaginat de către cei pe care un destin mai clement i-a cruţat de asemenea grozăvii.
Adriana Georgescu a binemeritat omagiul tuturor românilor, şi fie ca lacrimile şi sângele vărsate de această frumoasă, inteligentă, curajoasă şi demnă româncă să rodească încredere şi speranţă în pământul patriei noastre
preaîndelung crucificate.
Monica Lovinescu
Paris, 10 feb. 2000
În ziua de 18 aprilie a.c. a avut loc o dezbatere cu elevi ai Liceului George Coşbuc din Bucureşti pe tema drepturilor omului şi ale copilului. Au participat, din partea Fundaţiei Culturale Memoria, Micaela Ghiţescu, iar din partea Fundaţiei Academia Civică, Ioana-Raluca Voicu-Arnăuţoiu, care este şi membră a Fundaţiei Culturale Memoria.
Elevii, cărora li s-au împărţit numere din "Memoria" - revista gândirii arestate, precum şi exemplare din Declaraţia drepturilor omului şi Declaraţia drepturilor copilului, au participat foarte activ la discuţii.
Conform unei înălţătoare şi emoţionante tradiţii, s-a oficiat, în ziua de 8 aprilie a.c., slujba de pomenire a lui Vintilă Horia, de la a cărui săvârşire din viaţă au trecut 8 ani. Iniţiativa a aparţinut, şi de această dată, Marilenei Rotaru şi Dr. Vasile Dima.
În ziua de 12 aprilie redacţia noastră a primit vizita d-lui Mihail Ciobotea, membru activ al exilului românesc din Elveţia. Cu acest prilej s-a concretizat un nou schimb de publicaţii între "Memoria" - revista gândirii arestate şi "Căminul românesc" care apare la Geneva.
* * * Rectificare
La articolul "Inculcarea cultului lui Stalin printre tineri", apărut în nr. 29 al revistei noastre, s-a strecurat - involuntar - o confuzie de date: "geniala" intervenţie a lui Stalin în lingvistică a fost publicată în "Scânteia" în 20 iunie 1950 (şi nu 1952). Memoria ne mai joacă uneori asemenea feste.
Mulţumim colaboratorului nostru Ion Deboveanu pentru această precizare. |
