I. Fort militar datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Jilava a fost utilizată ca loc de detenţie politică încă din vremea regelui Carol al II-lea, dar numai ca închisoare de tranzit, condiţiile de trai fiind practic de nesuportat. Regimul comunist a făcut din ea o închisoare de executare a pedepsei, numeroşi deţinuţi politici petrecând acolo până la 5 sau mai mulţi ani, destinaţi unei morţi lente şi sigure. În acelaşi penitenciar al Jilavei aveau loc execuţiile, în locul numit "Valea Piersicilor".
    
    II. Construcţia însăşi a Fortului 13 Jilava e grandioasă. Ca fort militar. Sub acest aspect, arhitecţii noştri au identificat-o ca operă arhitecturală demnă de epoca Renaşterii, chiar dacă Fortul a fost ridicat mai aproape de timpurile noastre. Ei au avizat că Fortul poate fi inclus fără nici o reticenţă printre monumentele arhitecturale româneşti.
    III. Dezafectat prin anii 1973-1980, Fortul 13 Jilava a mai fost folosit o dată de Securitate în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Atunci au fost aduşi aici tinerii revoluţionari care-l înspăimântaseră pe Ceauşescu. Ei au aşteptat întreaga noapte ca să fie executaţi, şi aşa s-ar fi întâmplat, dacă Ceauşescu n-ar fi căzut.
    
    IV. Ţinând seama de cele de mai sus, Fundaţia Culturală Memoria a hotărât ca Fortul 13 Jilava să fie readus exact la forma în care a existat acest loc ca închisoare politică sub comunişti.
    
    V. În interiorul acestui spaţiu se vor amenaja:
    _ celulele, exact aşa cum au fost ele (priciuri suprapuse, adică scândură goală, ici şi colo cu câte o rogojină);
    _ celulele "de pedeapsă" cu priciurile care se ridicau spre perete printr-un dispozitiv exterior;
    _ dotarea lor cu echipamentele de atunci: pestilenţiala tinetă, gamele ruginite etc.
    _ camera de anchetă cu instrumentele ei de tortură;
    _ panouri cu fotografiile şi numele deţinuţilor care au trecut pe acolo;
    _ panouri cu "ultimii condamnaţi la moarte": tinerii revoluţionari din 21-22 decembrie 1989;
    _ o arhivă cu mărturii directe ale celor deţinuţi în Jilava, cu audiotecă şi videotecă etc.
    
    VI. Prima dificultate de rezolvat este următoarea: în anii '70, Ceauşescu pusese să se ridice, în imediata apropiere a Fortului, un peniteciar de drept comun, actualmente în funcţiune, având drumul de acces comun cu cel care duce la Fortul 13. Construirea unui al doilea drum se impune de urgenţă, pentru ca activitatea peniteciarului să nu fie stânjenită de amenajarea Muzeului.
    
    VII. Proiectul este amplu, şi nu s-ar putea realiza fără un sprijin material important. Persoanele doritoare să contribuie la realizarea sa ar putea trimite donaţiile la Banca Comercială Română (BCR) Filiala Sector 1 Bucureşti, Calea Victoriei 155, Bl. D1, cont 2511.1-1625.1/ROL (lei) şi 2511.1-1625.7 (dolari). Depunerile în Bancă vor fi însoţite de menţiunea "Pentru Memorialul Fortul 13 Jilava". Ţinem la această precizare, pe de o parte fiindcă Banca nu ne anunţă numele donatorilor, iar pe de altă parte pentru că sumele alocate Memorialului Fortul 13 Jilava sunt bani destinaţi unor investiţii şi nu pot fi amestecaţi cu donaţii care privesc alte acţiuni ale Fundaţiei.