2% pentru MEMORIA
Vizitati-ne pe Facebook
 Arhiva
 
 
Proiect
 
Demararea proiectului Memorialului Fortul 13 Jilava am anuntat-o în nr. 20 al revistei noastre si am mai vorbit despre acest proiect si în numerele 21, 22 si 23. Dar pentru c? nu toti cititorii au putut s? consulte acele numere, repet?m acum unele lucruri inserate acolo la rubrica "Memoria în prezent". Astfel: În urma unei conventii, Ministerul Justitiei a hot?rât s? cedeze Fundatiei Culturale Memoria Fortul 13 Jilava pentru ca Fundatia s? amenajeze acest spatiu asa cum a fost folosit de comunisti ca temnit?, ba chiar una dintre cele mai înfricos?toare. Asadar, acest Memorial Fortul 13 Jilava a si început s? existe.
I. Fundatia Culturală Memoria si-a concentrat atentia asupra temnitei de la Jilava pentru că în regimul comunist aceasta a fost închisoarea prin care, aproape fără exceptie, au trecut toti detinutii politici. Ea a servit ca închisoare-depozit organelor centrale ale Securitătii. Tot aici au avut loc cele mai multe executii. Chiar unii condamnati la moarte prin diverse locuri din tară erau adusi aici si împuscati în asa-zisa "Vale a Piersicilor". II. Constructia însăsi a Fortului 13 Jilava e grandioasă. Ca fort militar. Sub acest aspect, arhitectii nostri au identificat-o ca operă arhitecturală demnă de epoca Renasterii, chiar dacă Fortul a fost ridicat mai aproape de timpurile noastre. Ei au avizat că Fortul poate fi inclus fără nici o reticentă printre monumentele arhitecturale românesti (asupra acestui lucru vom mai reveni, căci dorim să punem în valoare acest spatiu si sub acest aspect). Comunistii însă au folosit Fortul 13 ca temnită. E drept că Fortul a luat această destinatie mai înainte de a se instaura regimul comunist. A fost temnită si sub dictatura carlistă, si sub legionari, si în regimul Antonescu. Dar a folosit numai ca închisoare de tranzit, "găzduindu-l" pe detinutul politic pret de câteva luni, cel mult. Tocmai pentru că acolo era imposibil ca un om să supravietuiască multă vreme. Comunistii însă n-au avut acest scrupul si au făcut din Jilava închisoare de executare a pedepsei. Astfel, au fost oameni care au stat în Jilava multi ani - 5 sau si mai multi. Securitatea a înghesuit aici zeci si sute de mii de victime, condamnându-le la o moarte lentă si sigură. III. Spre deosebire de toate temnitele din tară, construite la suprafata solului, Jilava e construită în pământ. Acest amănunt dă o notă aparte temnitei de la Jilava, conferindu-i o tristă unicitate printre toate închisorile din tară si, cu sigurantă, si din Europa. IV. Când Ceausescu a anuntat că în România comunistă nu mai există detinuti politici (un anunt "pro-forma", ca să facă impresie bună occidentalilor care îl vizitau si îl primeau în triumf), multe închisori au fost dezafectate si peste multe locuri de detentie, ca lagărele de la Canalul Dunăre-Marea Neagră sau casele din chirpici ale deportatilor din Bărăgan, au trecut buldozerele, stergându-le de pe fata pământului. Cu Jilava însă nu s-a putut proceda asa. Pe platoul alăturat s-a construit un nou penitenciar, chipurile mai modern, la suprafata solului. Însă hruba temnitei din Fortul 13 Jilava n-a putut fi neantizată. Astfel, Jilava a rămas martor viu al crimelor comunismului.
Securitate în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Atunci au fost adusi aici tinerii revolutionari care-l înspăimântaseră pe Ceausescu. Ei au asteptat întreaga noapte ca să fie executati si asa s-ar fi întâmplat dacă Ceausescu n-ar fi căzut. VI. Ţinând seama de cele de mai sus, Fundatia Culturală Memoria a hotărât ca Fortul 13 Jilava să fie readus exact la forma în care a existat acest loc ca închisoare politică sub comunisti. Repetăm: exact. Nu vom aduce nici un fel de modificări sau amenajări, pentru că altfel, schimonosind acest sanctuar, am denatura adevărul, comitând o impietate nu numai fată de cei care au trecut pe acolo, dar si fată de Istorie, lucru de neiertat. VII. În interiorul acestui spatiu se vor amenaja:
- celulele, exact asa cum au fost ele (priciuri suprapuse, adică scândură goală, ici si colo cu câte o rogojină);
- celulele "de pedeapsă" cu priciurile care se ridicau spre perete printr-un dispozitiv exterior;
- dotarea lor cu echipamentele de atunci: pestilentiala tinetă, gamele ruginite etc.
- camera de anchetă cu instrumentele ei de tortură;
- panouri cu fotografiile si numele detinutilor care au trecut pe acolo;
- panouri cu "ultimii condamnati la moarte": tinerii revolutionari din 21-22 decembrie 1989;
- o arhivă cu mărturii directe ale celor detinuti în Jilava;
- o audiotecă (casete audio cu mărturiile fostilor detinuti politici);
- o videotecă (casete video cu supravietuitorii detentiei politice);
- o bibliotecă despre universul concentrationar din tară, dar si din lumea întreagă, deschisă marelui public;
- o arhivă documentară, pusă la dispozitia cercetătorilor în istorie;
- o sală de proiectie pentru publicul vizitator în care se vor difuza în permanentă filme documentare de scurt metraj pe tema regimului concentrationar, nu numai din România, ci si din alte tări (URSS, China, Cuba etc.);
- o sală de conferinte de circa 80-100 locuri; aici se vor organiza conferinte, planificate periodic, grupate în ciclul "Zilele Jilava" (titlu provizoriu);
- o expozitie permanentă deschisă tuturor artistilor plastici cu lucrări pe tema "Recunostintă martirilor nostri";
- o capelă în care se vor sluji permanent slujbe în memoria celor dispăruti;
- altare de reculegere pentru vizitatori în memoria detinutilor politici de altă religie decât cea ortodoxă;
- însemne stelare pentru cei executati în Valea Piersicilor;
- un osuar amenajat în Valea Piersicilor pentru cei care au murit acolo;
- un osuar pentru cei care au murit si prin alte închisori din tară. VII. Proiectul este de amploare si câteva obstacole ne stau chiar de pe acum în cale. Se impune, de exemplu, constructia unui drum de acces spre Muzeul proiectat, în asa fel încât să nu împiedice activitatea curentă a actualului penitenciar. Arhitectii au început lucrul, dar punerea proiectului în practică necesită resurse financiare importante. IX. În vederea acestui scop, conducerea Fundatiei a hotărât înfiintarea mai multor comisii: - Comisia "de suflet", compusă numai din fosti detinuti politici. Rolul acesteia: să contribuie la amenajarea acestui spatiu concentrationar, asa cum l-au cunoscut ei când au fost "găzduiti" acolo. Presedinte: Doamna Micaela Ghitescu, fostă detinută politic la Jilava. - Comisia de lucru: Presedinte arh. Anghel Marcu. Nu este obligatoriu ca cei din această comisie să fi fost detinuti politici. Spre deosebire de cei din prima comisie, care nu va fi plătită, membrii "Comisiei de lucru" vor fi remunerati pentru munca depusă (dacă nu vor dori să presteze o activitate benevolă). Sunt asteptati să-si dea contributia arhitecti, artisti plastici, diversi mestesugari (tâmplari, instalatori, zugravi etc.). Doritorii de a lua parte la una din aceste comisii, vor trebui să completeze o cerere de adeziune (vezi formularul tip de la sfârsitul acestei rubrici). - Comisia centrală coordonatoare: Presedinte: Banu Rădulescu; vicepresedinti: Gheorghe Derevencu, arh. Ligia Popp, Ion Drescan, Alexandru Paleologu. Rolul acestei comisii este de a coordona unitatea actiunilor, asa cum sunt ele indicate în proiect. X. Poate că vor mai fi persoane din tară si mai ales din străinătate (rude sau prieteni ai celor dispăruti) care, în imposibilitate de a lua parte în mod direct la edificarea proiectului, vor dori să-si aducă de asemenea contributia depunând sume de bani. Ei pot trimite aceste donatii la Banca Comercială Română (BCR) Filiala Sector 1 Bucuresti, Calea Victoriei 155, Bl. D1, cont 4510101253 (lei) si 472131600160 (valută). Depunerile în Bancă vor fi însotite de mentiunea "Pentru Memorialul Fortul 13 Jilava". Ţinem la această precizare, pe de o parte fiindcă Banca nu ne anuntă numele donatorilor, iar pe de altă parte pentru că sumele alocate Memorialului Fortul 13 Jilava sunt bani destinati unor investitii si nu pot fi amestecati cu donatii care privesc alte actiuni ale Fundatiei. XI. Toti cei care vor contribui într-un fel sau altul la edificarea acestui memorial (donatori, sponsori, membri ai celor două comisii etc.) vor fi înscrisi într-o Carte de Onoare a edililor Memorialului Fortul 13 Jilava. XII. Când complexul muzeal Memorialul Fortul 13 Jilava va fi gata, el va fi deschis publicului larg, functionând permanent. Fundatia va depune toate eforturile ca să aducă aici în special grupuri de elevi si studenti de la liceele si facultătile din Capitală si din tară, înlesnindu-le călătoria. Un ghid însotitor le va da explicatiile de rigoare.
Tot asa, Fundatia va căuta să aducă aici si vizitatori străini. Deja s-au primit din partea unor germani, americani etc. solicitări pentru a li se facilita vizitarea fostei închisori Jilava.
 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.