2% pentru MEMORIA
Vizitati-ne pe Facebook
 Arhiva
 
 
GEOGRAFIA DETENTIEI
 
Am mai spus-o: una dintre primele institutii edificate de comunisti de îndată ce-au pus mâna pe putere în România (6 martie 1945) a fost institutia-puscărie. Harta de fată arată locurile "onorate" de această institutie de bază a regimului comunist. Si încă nu sunt toate locurile consemnate. Fiindcă Securitatea a mai avut locurile ei de detentie prin fiecare oras mare sau mic, ba chiar în foarte multe comune. O hartă care ar consemna cu exactitate toate aceste locuri de suferintă românească ar apărea complet neagră.
Baza acestui gulag românesc a fost pusă de Gheorghiu-Dej. Atunci a si căpătat amploare acest gulag de inspiratie sovietică. Când a venit Ceausescu la putere acest gulag a căpătat un oarecare declin. Pozând într-un "comunist cu fată umană", cosmetizare necesară ca să facă bună impresie Occidentului, Ceausescu a început să mai renunte la zidurile închisorii propriu-zise, fără însă a renunta la teroare. Teroarea lui era mai nuantată, fiindcă el nu-si mai înlătura adversarii cu glontele tras în ceafă, ci prin alte metode, chipurile mai "blânde", precum: accidente de masină, sinucideri simulate, iradieri, expulzări peste granită etc.
În memoria tării locurile consemnate pe harta de fată au rămas si vor rămâne. Unele puscării au o tristă si înspăimântătoare faimă. Asa au fost Jilava, Sighet, Râmnicu Sărat, Galati, Caransebes, Aiud, Gherla etc. În unele dintre aceste locuri nu mai există azi nici închisori. Asa sunt, de exemplu, Râmnicu Sărat, Caransebes, Galati, Sighet etc. Ba chiar unele dintre ele, cu zidurile slăbite în urma diverselor cutremure, sunt gata să fie demolate. Noi credem că nu trebuie lăsate să dispară. Ele trebuie luate sub îngrijirea societătii civile si conservate. Pentru ce conservate? Pentru că aceste locuri s-au gravat în istoria tării noastre ca locuri de suferintă pentru poporul român care, în planificarea comunistă, trebuia să dispară de pe fata pământului. Rândurile pe care le scriem acum vor să se constituie într-o invitatie fată de acei români care, având si posibilităti materiale, pot lua în custodie o fostă închisoare sau alta, ca să o poată conserva ca atare. Spre neuitarea martirilor nostri.
 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.