2% pentru MEMORIA
 Arhiva
 
 
Ecourile Memoriei în lume
 
Cu textul care urmeaz? oferim cititorilor nostri o surpriz?, fiindc? si pentru noi a constituit o surpriz?. Si înc? una pl?cut?. S? relat?m întâmplarea: În urm? cu câtiva ani, ne-a vizitat la redactie o tân?r? din Cluj, pe nume Cristina V?tulescu. Ea ne-a spus c? stie despre revista noastr?, o pretuieste, preocupând-o anumite aspecte din Gulagul comunist românesc, precum si unele probleme de literatur? care în regimul comunist a suferit unele agresiuni aproape imposibil de înteles. Fireste, asemenea aprecieri auzisem si va fi s? tot auzim la redactia noastr?. Am crezut c? vrea s? ne scrie ceva pentru revist?, folosind spatiul "Memoria viitorului" - rubric? destinat? tinerelor condeie. Da, ea vrea s? scrie, dar nu în primul rând la aceast? rubric?, ci... într-o tez? de licent?. Atunci am aflat c? obtinuse o burs? de studiu la Harvard - Cambridge, Massachusetts si c? acolo îsi va da si licenta cu subiectul ales de ea. M?rturisesc (eu, Banu R?dulescu, c?ci cu mine a vorbit), c?, auzind de prestigioasa universitate american?, m-am îndoit ca cineva de pe acolo va face loc între numeroasele tematici care coplesesc asemenea universit?ti, si unei teze de licent? cu subiectul dorit de tânara noastr? compatrioat?. Ca s? n-o descurajez îns? nu i-am spus domnisoarei Cristina temerile mele. Dimpotriv?. Am promis c? o vom ajuta si asa am si f?cut. De atunci a trecut timp si iat?, ne-am trezit la redactie cu urm?toarea scrisoare pe care o reproducem al?turat.
În acelasi plic, domnisoara Cristina V?tulescu, ne-a pus copia de pe coperta si de pe prima pagin? a tezei de licent? Aceasta este surpriza pe care am vrut s-o împ?rt?sim cu cititorii nostri. Desigur, meritul cel mare e al acestei tinere cercet?toare, Cristina V?tulescu. Exist? îns? si pentru noi o mare satisfactie, fiindc? vedem c? s?mânta r?spândit? de revista noastr? în lume, prinde pe ici colo r?d?cini. Stimulând ast?zi o lucrare undeva, mâine în alt? parte alt? lucrare...se poate spune de pe acum c? revista nu si-a dus o existent? zadarnic?.
Al?turi de atâti profesori de istorie de prin tar?, care ne scriu multumindu-ne c? îsi tin unele lectii folosind MEMORIA drept manual, gestul tinerei cercet?toare clujence face s? sporeasc? sperantele noastre c? redresarea spiritual? a poporului nostru a si început. Cu lucr?ri de asemenea factur? e necesar s? ias? România în lume. Atunci nici n-ar mai fi poate nevoie s? mai vorbim atâta de imaginea României în lume, c?ci ea s-ar impune de la sine.

THE MUSEUM OF ARRESTED THOUGHT

METAMORPHOSES OF CENSORSHIP
AND PRISON IN BULGAKOV,
STEINHARDT AND BEYOND

by

Cristina Vătulescu

Presented to the
Committee on Degrees on Literature
in Partial Fulfillment of the
Requirements for the Degree of Bachelor of Arts with Honors

Harvard College
Cambridge, Massachusetts

March 16, 1998


Multumiri

As dori să multumesc îndrumătorilor mei: prof. Svetlana Boym pentru că m-a încurajat să-mi asum acest risc si să folosesc expertiza si cunostintele sale culturale în realizarea proiectului de la început până în faza finală; dr. John Henriksen pentru deosebitele sale cursuri profunde si discutii antrenante. De asemenea, îi multumesc prof. William Mills Todd III pentru comentariile sale erudite si pentru încurajările sale călduroase chiar de la citirea primelor pagini ale proiectului meu, prof. Shannon Jackson, prof. Jann Matlock si prof. Sandra Naddaff care mi-au stârnit interesul asupra închisorilor politice din România.
Cercetările mele din timpul verii au fost posibile datorită sprijinului generos al Centrului de Studii Europene - Minda de Gunzburg.
Dintre toti interlocutorii care au fost de acord să-si împărtăsească experientele din închisorile politice din România as dori să multumesc în mod cu totul deosebit redactiei revistei "Memoria" - revista gândirii arestate.
În cele din urmă as dori să multumesc lui Kiki pentru dragostea sa; lui Owen pentru sprijinul său literar; Clementinei pentru noptile albe; părintilor pentru sprijinul lor neîncetat. Această teză este dedicată bunicilor mei care, stiu eu, ar fi dorit prezenta mea în această dedicatie.


Stimate Domnule
Banu Rădulescu,

Vă scriu la aproape un an de la ultima noastră întâlnire, în cursul căreia ati avut amabilitatea de a mă sprijini, împreună cu colegii dumneavoastră de redactie, în pregătirile preliminare ale lucrării mele de diplomă, în final intitulată: "Muzeul Gândirii Arestate: Metamorfoze ale cenzurii si închisorii în Bulgakov, Steinhardt, si nu numai". Întoarsă în tară după sustinerea lucrării, as vrea să vă multumesc încă o dată pentru căldura cu care m-ati primit; în acest spirit, am tinut de asemenea să vă trimit pagina de multumiri care prefatează lucrarea. Tot în cursul ultimei noastre întâlniri m-am oferit să propun bibliotecii Widener de la Harvad abonarea la revista Memoria; se pare că abonamentul va debuta în această toamnă, întârziere pentru care îmi cer scuze. Sper că lucrările pentru transformarea Jilavei într-un muzeu, sub egida Fundatiei Memoria, înaintează în continuare. As fi recunoscătoare dacă mi-ati putea da relatii în legătură cu posibilitatea vizitării fostei închisori.

Cu multe multumiri,
Cristina Vătulescu



Ne face plăcere să consemnăm aparitia, în prestigioasa Editura Enciclopedică, a unei masive cărti de istorie intitulată simplu: Istoria României. Cartea este opera a cinci exegeti istorici: Mihai Bărbulescu, Denis Deletant, Keith Hitchins, Serban Papacostea, Pompiliu Teodor, care si-au propus să prezinte trecutul poporului si spatiului istoric român. De mentionat că spatiul cel mai larg din carte a fost rezervat ultimelor două secole, adică perioadei constituirii natiunii române până la sfârsitul regimului totalitar comunist.
Pentru o mai mare obiectivitate, redactarea capitolelor privind intervalul mentionat a fost încredintată celor doi istorici străini, unul american, celălalt englez. Suntem onorati că în bibliografia acestei masive si impresionante lucrări se află si revista Memoria.


Institutul National pentru Studiul Totalitarismului a publicat de curând în colectia Dictionare o lucrare de mare anvergură intitulată "Biserica întemnitată" - România 1944-1989. Acest "Dictionar al personalului eclezistic în detentia sistemului concentrationar comunist" este opera unor prestigiosi cercetători Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu si Flori Stănescu. Acestia îsi propun si reusesc în mod cu totul deosebit să facă cunoscut lumii numele tuturor celor care au pătimit pentru că s-au opus totalitarismului de stat comunist al cărui obiectiv printre altele a fost si distrugerea religiei. Suntem bucurosi că printre sursele de informare ale acestui "Dictionar" se află si Memoria - revista gândirii arestate.

 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Co legiul de redactie | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2006 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.