2% pentru MEMORIA
 Arhiva
 
 
GEOGRAFIA DETENTIEI
 
Am mai spus-o: una dintre primele institutii edificate de comunisti de īndată ce-au pus māna pe putere īn Romānia (6 martie 1945) a fost institutia-puscărie. Harta de fată arată locurile "onorate" de această institutie de bază a regimului comunist. Si īncă nu sunt toate locurile consemnate. Fiindcă Securitatea a mai avut locurile ei de detentie prin fiecare oras mare sau mic, ba chiar īn foarte multe comune. O hartă care ar consemna cu exactitate toate aceste locuri de suferintă romānească ar apărea complet neagră.
Baza acestui gulag romānesc a fost pusă de Gheorghiu-Dej. Atunci a si căpătat amploare acest gulag de inspiratie sovietică. Cānd a venit Ceausescu la putere acest gulag a căpătat un oarecare declin. Pozānd īntr-un "comunist cu fată umană", cosmetizare necesară ca să facă bună impresie Occidentului, Ceausescu a īnceput să mai renunte la zidurile īnchisorii propriu-zise, fără īnsă a renunta la teroare. Teroarea lui era mai nuantată, fiindcă el nu-si mai īnlătura adversarii cu glontele tras īn ceafă, ci prin alte metode, chipurile mai "blānde", precum: accidente de masină, sinucideri simulate, iradieri, expulzări peste granită etc.
Īn memoria tării locurile consemnate pe harta de fată au rămas si vor rămāne. Unele puscării au o tristă si īnspăimāntătoare faimă. Asa au fost Jilava, Sighet, Rāmnicu Sărat, Galati, Caransebes, Aiud, Gherla etc. Īn unele dintre aceste locuri nu mai există azi nici īnchisori. Asa sunt, de exemplu, Rāmnicu Sărat, Caransebes, Galati, Sighet etc. Ba chiar unele dintre ele, cu zidurile slăbite īn urma diverselor cutremure, sunt gata să fie demolate. Noi credem că nu trebuie lăsate să dispară. Ele trebuie luate sub īngrijirea societătii civile si conservate. Pentru ce conservate? Pentru că aceste locuri s-au gravat īn istoria tării noastre ca locuri de suferintă pentru poporul romān care, īn planificarea comunistă, trebuia să dispară de pe fata pămāntului.
Rāndurile pe care le scriem acum vor să se constituie īntr-o invitatie fată de acei romāni care, avānd si posibilităti materiale, pot lua īn custodie o fostă īnchisoare sau alta, ca să o poată conserva ca atare. Spre neuitarea martirilor nostri.
 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Co legiul de redactie | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2006 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.