2% pentru MEMORIA
Vizitati-ne pe Facebook
 Arhiva
 
 
MEMORIA IN PREZENT
 
In primul trimestru al acestui an, Fundatia Culturala Memoria a intreprins cateva actiuni pe care le notam in continuare.

La sediul central al Fundatiei s-a comemorat, la data de 3 ianuarie a.c., ziua de 30 decembrie 1947, una dintre cele mai nefaste zile din istoria poporului nostru. Se stie ca atunci Regele nostru legitim a fost fortat de catre comunisti sa abdice. Brusc, din monarhie constituitionala, Romania s-a transformat in republica. O transformare ilegitima, fiindca nu a fost consultat poporul, cum ar fi fost normal. Comunistilor insa nu le-a mai pasat de lege si, la lanturi de nelegiuiri ale lor de pana atunci, au adaugat si aceasta faradelege. Consecintele au fost grave si urmarile nefaste le simtim pana in zilele noastre.

Ca in fiecare an, la 15 ianuarie a.c., Fundatia noastra a comemorat ziua de nastere a celui care a fost geniul poeziei romanesti, Mihai Eminescu, printr-o slujba religioasa oficiata la Biserica Precupetii Noi din Bucuresti. Socotim ca e de datoria noastra sa nu ignoram nici o clipa memoria marilor noastre personalitati, ctitori de tara.

Ziua Unirii Principatelor Unite (24 ianuarie 1859) a fost sarbatorita de majoritatea filialelor noastre din tara. Unele ceremonii s-au desfasurat intr-un cadru mai restrans, dar filiala noastra din Slatina ? presedinte Gh. Atanasescu ? a organizat cu aceasta ocazie si un simpozion. Presedintele acestei filiale a tinut seama de dezideratul Fundatiei Memoria care urmareste sa recupereze adevarata noastra istorie, nelimitandu-se numai la ultimii 50 de ani, ci sondand mult in urma. E absolut necesar sa facem acest lucru, fiindca actualele manuale de istorie sunt inca viciate de minciunile comuniste, iar tineretul nostru scolar trebuie sa cunoasca adevarul istoric, nu cel masluit de comunisti.

La 25 ianuarie, Fundatia noastra a participat la o larga discutie pe tema functionalitatii corecte a unei organizatii neguvernamentale non-profit, cum este si Fundatia Memoria. Dezbaterea a fost organizata de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) cu subiectul Sa fim legali. Adunarea a avut loc la Asezamintele Culturale Bratianu. A fost o intalnire de lucru extrem de utila functionarii fundatiilor in general. Din partea noastra au participat Banu Radulescu si Elvira Muresanu. tinem sa multumim organizatorilor pentru faptul ca n-au omis Fundatia noastra dintre invitati.

La 6 martie a.c., Fundatia Culturala Memoria a organizat la Muzeul Literaturii Romane un simpozion pe tema "6 martie 1945 ? Ziua gandirii arestate la romani". A fost a 7-a editie (prima s-a petrecut in 1992). A luat parte un distins public care a umplut pana la refuz aula muzeului. Numeroase personalitati culturale au luat cuvantul. Ii nominalizam: Alexandru Paleologu, Dan Grigore, Nicolae Manolescu, dr. Nicolae Constantinescu, Mircia Dumitrescu, Livia Dandara ? istoric, Alexandru Condeescu, Micaela Ghitescu, Banu Radulescu. Adunarea s-a bucurat de prezenta Excelentei Sale ambasadorul Portugaliei la Bucuresti, dl. Jose Augusto Seabra. A luat cuvantul si domnia sa. E adevarat ca in Portugalia nu a existat niciodata un regim comunist (spre fericirea acestei tari, spunem noi), dar timp de 40 de ani a existat un regim represiv (chiar daca nu de amploarea comunismului), care i-a oprimat pe democrati, multi din ei ajungand la inchisoare. Asa s-a intamplat si cu Excelenta Sa, actualul ambasador al Portugaliei la Bucuresti si ambasador la Chisinau.

Tot in ziua acestui simpozion au fost lansate numerele 21 si 22 ale revistei Memoria. Ele ar fi trebuit lansate cu catva timp mai inainte dar, intampinand dificultati financiare, publicarea lor a intarziat. Multi vorbitori dintre cei amintiti mai sus, daca nu chiar toti, au elogiat existenta Fundatiei si cu deosebire revista Memoria in peisajul publicisticii romanesti actuale.
S-a subliniat mai ales contributia revistei la limpezirea climatului nostru spiritual, o limpezire inca incipienta, fiindca in mintile multor contemporani mai opereaza stereotipiile gandirii comuniste. In seara zilei de 10 martie a.c., la postul de televiziune PRO TV, in cadrul emisiunii Profesiunea mea: cultura, rubrica pe care, de o buna bucata de vreme, o onoreaza dl. Nicolae Manolescu, una din personalitatile de varf ale culturii noastre, au fost invitati dl. Banu Radulescu si d-na Micaela Ghitescu, in calitatea lor de membri ai colegiului de redactie al revistei Memoria. S-au luat in discutie ultimile doua aparitii, numerele 21 si 22. Discutia s-a focalizat la un moment dat pe unul dintre articolele cele mai incitante: "Manualul comunist de instructiuni privind razboiul psihopolitic". In esenta: spalarea creierelor. S-a mai discutat si despre proiectul "Memorialul Fortul 13 Jilava", initiat de curand de Fundatia Culturala Memoria.  Trebuie sa spunem ca s-a mai discutat despre revista Memoria si la alte posturi de televiziune (SOTI, TVR 1 si 2, Tele 7 abc), dar niciodata intr-o emisiune atat de ampla ca aceasta (a durat o ora si jumatate). A fost cea mai lunga discutie televizata. E si motivul pentru care multumim, atat conducerii Pro TV, cat si d-lui profesor Nicolae Manolescu, carora le ramanem recunoscatori. O astfel de emisiune ajuta la o mai larga raspandire a revistei si inlesneste Fundatiei Memoria o mai amanuntita cunoastere publica proiectelor si demersurilor ei.

Fundatia noastra are diverse filiale in tara si strainatate, mentionate de noi in unul dintre numerele anterioare ale revistei. Ele isi fac datoria pe masura posibilitatilor, mai mari sau mai mici. Cunoscandu-le greutatile, nu vrem sa facem nici o discriminare intre ele. In principal, fiecare are sarcina de a difuza dezideratele Fundatiei noastre si a raspandi revista intr- un cerc cat mai larg. Unele reusesc mult, iar altele mai putin. Noi ne multumim si cu acest putin. Pentru ca ne place sa cultivam recunostinta ? aceasta floare care abia mai rasare pe pamantul tarii ? nu se poate sa nu remarcam ca una dintre cele mai active filiale ale noastre este Filiala Memoria din Cluj (presedinte de onoare, d-na Doina Cornea; presedinte activ, d-na Dana Taranu). In cadrul acestei filiale, exista un om deosebit de devotat: dl. prof. univ. Dan Radosav, istoric de prestigiu. Domnia sa este unul dintre initiatorii "istoriei orale" la noi in tara, pe care o practica foarte consecvent la catedra sa. Membru activ al Fundatiei, el ne-a si furnizat multe documente de baza care ne ajuta in munca noastra. Ne facem acum o datorie de recunostinta sa-i remarcam prezenta printre noi si sa-i multumim pentru efortul sau.

La toate cele bune si frumoase de mai sus trebuie sa adaugam acum, din pacate si un lucru detestabil. E vorba de o paguba grava pe care a suferit-o recent Fundatia Culturala Memoria. Redam faptele: Anul trecut, Fundatia noastra, prin intermediul filialei sale din orasul Hunedoara (presedinte artistul plastic Constantin Zgambau) a initiat in orasul Hunedoara un centru cultural universitar de vara intitulat "Festivalul Castelul Studentesc", deschis tuturor studentilor din intreaga tara. Festivalul, desfasurat in perioada 7-27 iulie 1997, a avut loc in perimetrul alaturat Castelului Corvinestilor si a intrunit participarea a cca 300 participanti (studentii si profesorii Academiilor de Arta din Timisoara, Oradea, Cluj si Bucuresti). Cu acordul Ministerului Educatiei Nationale s-a convenit ca acest Festival sa se perpetueze an de an. La terminarea festivalului, studentii in arte plastice din intreaga tara au lasat in acesl loc 30 de sculpturi, destinate sa imbogateasca fata culturala a orasului. Festivalul a marcat un deosebit succes, dar a intampinat si unele dusmanii, una din ele deosebit de viguroasa si venita dintr-o directie neasteptata, tocmai din partea conducerii actualului complex muzeal Castelul Corvinestilor, mai exact din partea muzeografului-sef, d-na Elena Bugnariu.
Nici n-a trecut bine un an de la aceasta manifestare si aceasta doamna l-a anuntat la 27 martie a.c. pe presedintele filialei noastre din Hunedoara, dl. Constantin Zgambau, ca la data de 30 martie a.c. vor fi dezafectate "toate asa-zisele monumente de arta" si vor fi depozitate la sectia Drumuri la RAI Hunedoara. Sa notam ca aceasta adresa a venit intr-o zi de vineri si termenul "dezafectarii" era intr-o zi de luni. Asadar un termen imposibil de executat pentru a muta niste lucrari de arta, chiar daca d-na le numeste de "asa-zise monumente de arta". Imediat s-a si trecut la aceasta oribila demolare, care s-a executat in mod barbar, cu buldozere si tarnacoape. Astfel, s-a distrus cea mai mare parte din tot ce s-a realizat de studentii nostri plasticieni. Socotim acest act de o barbarie fara seama. Culmea culmilor, el a fost pus la cale de un muzeograf, d-na Elena Bugnariu, pe care noi nu ezitam s-o numim "asa-zisa muzeograf", descalificata in ochii nostri prin toate cate le-a comis. Publicam acest anunt, spre a cunoaste toti cititorii nostri din tara si strainatate ce fel de oameni se mai afla astazi la conducerea diverselor noastre institutii de cultura. Anuntandu-i in acelasi timp pe toti ca protestul nostru nu se va opri aici.
In acest sens o anuntam si pe doamna in cauza ca o vom chema in fata judecatii spre a ne recupera pierderile suferite si spre a cere pedepsirea drastica a acesteia, conform codului penal care condamna grav distrugerea de bunuri in genere, si distrugerea bunurilor culturale in special. Vom insista in mod special pe inlaturarea definitiva din domeniul culturii a acestei doamne care a aratat atat dispret fata de unele valori pe care, ca muzeograf, era cel putin datoare sa le ocroteasca. Pentru noi este limpede: obiectivul acestei actiuni de distrugere a fost impiedicarea reiterarii acestui festival care se doreste sa fie la scara nationala. Noi l-am initiat tocmai pentru ca zona Hunedoara e una din regiunile cele mai oropsite sub aspect cultural ale Romaniei.
Protestul a fost inaintat urmatoarelor institutii din intreaga tara si strainatate: Presedintia Romaniei, Parchetul General al Romaniei, Ministerul Educatiei Nationale, Uniunea Artistilor Plastici, Conventia Democrata din Romania, Consiliul Judetean Hunedoara, Organizatiile Nationale si Internationale ale Drepturilor Omului, Consiliul Europei, Politia Municipiului Hunedoara, Parchetul Municipiului Hunedoara, Guvernul Romaniei, Ministerul Culturii, Ministerul Turismului, Academiile de Arta din Romania, Uniunea Scriitorilor, Prefectura Judetului Hunedoara, Inspectoratul pentru Cultura al Judetului Hunedoara, Inspectoratul de Politie al Judetului Hunedoara, Ministerul de Interne, Mass-Media.

 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.