2% pentru MEMORIA
Vizitati-ne pe Facebook
 Arhiva
 
 
Memoria exilului romanesc
 
Memoria exilului romanescExilul romanesc isi are istoria lui, o istorie complexa care nu s-a scris inca. Cu siguranta ca acest lucru se va intampla, fiindca este imposibil de ignorat acest fenomen unic in istoria Romaniei moderne. In vremuri trecute, au navalit peste noi multe lifte straine - pecenegi, cumani, tatari, slavi, turci, rusi etc. - si nu s-a produs nici un exod al romanilor. De data aceasta insa, navala sovieto-comunista in Romania a produs o emigrare romaneasca de proportii, risipindu-i pe romani dincolo de granitele tarii. Fara sa putem acum sa adancim analiza acestui fenomen, fiindca fenomen a fost, putem spune ca dincolo de granitele noastre firesti s-a format o alta Romanie, ,Romania Exilului". Nu insistam asupra omogenizarii acestei ,Romanii Exilate" (lucrul merita o ampla discutie), dar putem spune ca in prima perioada de la instituirea puterii comuniste in Romania, practic perioada 1945 pana prin 1954-1956, au parasit tara personalitati proeminente, politice cu deosebire si culturale. In cele mai multe cazuri trecand granita clandestin, cu mari riscuri, unii platind cu viata. Ulterior, prin anii 1970-1980, emigrarea romanilor s-a facut mai nuantat. Regimul comunist reusise sa-si decapiteze adversarii politici si incerca acum sa intre in gratiile democratiilor. Emigrarea romanilor insa nu contenea, chiar daca nu in proportia perioadei sus-mentionate. In ultima perioada a stapanirii comuniste, mai exact sub domnia ,patriotului" Ceausescu, asistam la un lucru nemaiintalnit nici in vremurile sclaviei: romani vanzandu-i pe romani. Pe bani grei. Istoria lumii cunoaste cazuri cand francezi, englezi, americani i-au vandut pe altii, de alta culoare a pielii sau de alta nationalitate, niciodata pe ai lor. Comunistii romani i-au intrecut pe toti acesti negustori de sclavi. Neavand nici un scrupul fata de evrei si germani, vanduti si ei pe bani, Ceausescu a facut marfa de targuiala si cu cei de-un sange cu el: romanii. Limitandu-ne acum la primul val de exilati, trebuie sa spunem ca mare lor majoritate s-a pus imediat in slujba Romaniei. Foarte putini dintre ei au dezertat de la aceasta datorie, uitand de unde au plecat si ce-au lasat in urma. Cei mai multi insa, odata ajunsi pe meleaguri straine, au pornit batalia, incercand sa lumineze mintile occidentalilor asupra unor crunte realitati din Romania comunizata. O lupta cu atat mai grea cu cat mintile occidentalilor erau zapacite de o teribila propaganda pro-sovietica si pro- comunista. E drept, efortul exilului romanesc n-a putut sa-i faca pe americani sa vina aici, dezrobind Romania, dar n-a fost un efort zadarnic. Romanii din exil nu mai puteau lupta cu arma in mana. Puteau lupta insa cu vorba, rostita in numele adevarului. Spusa mereu in stanga si dreapta in urechile occidentalilor, efectul acestei vorbe a inceput sa se produca, trezind putin cate putin Occidentul.
Asa se si face ca, la un moment dat - ca sa ne limitam acum numai la Statele Unite - realitatile romanesti au inceput sa fie receptionate pana la cel mai inalt for, adica in Congresul american.

Camera Reprezentantilor Statelor Unite, in a doua sesiune a celui de al 83-lea Congres, a insarcinat o Comisie Speciala sa audieze martori si sa ancheteze situatia din Uniunea Sovietica si tarile cotropite de Armata Rosie. Au fost audiati aproximativ 200 refugiati si exilati din aceste tari, inclusiv Romania, in cadrul unor sedinte de lucru la Washington, Chicago, New York, Londra, Munchen si Berlin. In scrisoarea care a insotit Raportul interimar al Comisiei speciale adresat Presedintelui Camerei Reprezentantilor, deputatul Joseph Martin, Presedintele Comisiei Speciale, deputatul Charles J. Kersten, din statul Wisconsin, scrie textual: ,Aceste dovezi au fost date in vileag de cei care au scapat prin Cortina de Fier din diverse tari subjugate de Armata Rosie si care cunosc, din experienta personala, realitatea si ororile vietii sub regimul de sclavie comunist; ei smulg masca falsei propagande comuniste despre intentii de pace si pretentii de coexistenta cu lumea libera".

Cum reiese din tabla de materii a Raportului, printre martorii romani figureaza:

Niculae Baciu, fost consilier juridic la compania petrolifera CREDITUL MINIER.
George Popescu-Botosani, fost Secretar Adjunct, Partidul National taranesc, director al presei Partidului.
Mircea Carp, fost ofiter in Armata Romana.
Anton Crihan, fost Ministru Subsecretar de Stat al Agriculturii in Romania.
Decebal Corbu, fost director in industria aeronautica din Romania.
Mihai Farcasanu, Presedintele Ligii Romanilor Liberi, fost director al ziarului ,Viitorul".
Raoul Gheorghiu - fost membru al Baroului Roman.
Petre Manolescu - fost avocat la Bucuresti, Partidul National taranesc.
Barbu Niculescu - fost Secretar al Primului Ministru al Romaniei, Generalul Nicolae Radescu.
Emil Onaca - Presedintele Tineretului National taranesc in exil.
Leonida Romalos, fost director al ziarului ,Democratul".

Un raport special este rezervat declaratiilor facute in fata aceleiasi Comisii Speciale de Regele Mihai.

Asa cum se observa din lista de mai sus, intre romanii chemati sa depuna marturie se afla si Mircea Carp, fost ofiter in Armata Romana. Sa remarcam mai intai ca dintre toti romanii solicitati de Comisia americana sa depuna marturie, el era cel mai tanar. La ora aceea, el era inca departe de a ajunge la prestigiul pe care si l-a castigat ulterior. Personalitatea lui era inca in formare, inca la distanta de personalitatile celorlalti martori romani, solicitati sa apara in fata acestei Comisii. Chemarea lui acolo arata ca el avea un credit moral indubitabil, fiindca altfel nici nu l-ar fi observat americanii. Atunci era deja redactor la ,Vocea Americii". Si stie tot romanul ca in perioada 1953-1954, un timp funest pentru viata Romaniei, cand teroarea comunista era in floare, ,Vocea Americii" era postul de radio prin care sperantele romanilor, chiar daca abia licarinde, nu erau lasate sa moara.

Departe de noi sa facem apologia cuiva. Credem ca nici Mircea Carp nu ar admite. El, aflat acum spre capatul vietii, socoteste ca nu si-a facut decat datoria. Asa si este, pentru ca mai intai la postul ,Vocea Americii", apoi la ,Europa Libera", Mircea Carp (la inceput Mihai Soimu) n-a parasit nici o clipa baricada anti-comunista. El ramane unul dintre romanii nostri din exil care si-au onorat cu brio calitatea de roman. O istorie a exilului romanesc va fi imposibil sa ignore personalitatea lui Mircea Carp.

In articolul care urmeaza redam declaratia sa facuta in fata Comisiei speciale a Camerei Reprezentantilor Statelor Unite insarcinata cu anchetarea situatiei din Uniunea Sovietica si tarile cotropite de Armata Rosie (30 noiembrie 1953-3 decembrie 1954).

Documentul se afla inregistrat si arhivat in arhiva Congresului american.

 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.