2% pentru MEMORIA Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Legaturi | Contact | Memoria.ro  NUMARUL 24   De ce? Stefane Courtois Cuvânt in intâmpinarea unui Memorial National RADU VASILE Cuvântare rostit? în ziua de sâmb?t? 9 mai a.c., în sala de festivit?ti a Muzeului ??ranului Român la o mare reuniune programat? de Fundatia Cultural? Memoria pe tema Memorialului Fortul 13 Jilava GEOGRAFIA DETENTIEI GEOGRAFIA DETENTIEI MEMORIAL FORTUL 13 JILAVA Proiect Demararea proiectului Memorialului Fortul 13 Jilava am anuntat-o în nr. 20 al revistei noastre si am mai vorbit despre acest proiect si în numerele 21, 22 si 23. Dar pentru c? nu toti cititorii au putut s? consulte acele numere, repet?m acum unele lucruri inserate acolo la rubrica "Memoria în prezent". Astfel: În urma unei conventii, Ministerul Justitiei a hot?rât s? cedeze Fundatiei Culturale Memoria Fortul 13 Jilava pentru ca Fundatia s? amenajeze acest spatiu asa cum a fost folosit de comunisti ca temnit?, ba chiar una dintre cele mai înfricos?toare. Asadar, acest Memorial Fortul 13 Jilava a si început s? existe. ISTORIA FURATA Internationala a III-a si Basarabia - partea VI-a În cuprinsul acestei rubrici am început s? public?m, pornind cu nr. 21, un document extrem de important, intitulat Internationala a III-a si Basarabia. În prezentul num?r încheiem publicarea acestui document. Simtim îns? nevoia de a însoti textul de fat? cu un comentariu pe care-l socotim absolut necesar. Cu atât mai mult cu cât, a ap?rut recent la Paris si s-a tradus în luna iunie a.c. si la noi o carte cu titlul Le livre noir du communisme. Exist? multe omisiuni în aceast? carte privind istoria comunismului în lume. Lipsesc cu prec?dere crimele comise de comunisti pe teritoriul t?rii noastre. Neputând s? coment?m acum toate toate aceste lipsuri, vom spune c? una din gravele omisiuni este tocmai problema Internationalei a III-a si a Basarabiei. Din documentul publicat de noi se vede clar c? prima tar? care a intrat în obiectivul Cominternului a fost România, prin teritoriul s?u socotit de Lenin cel mai vulnerabil, Basarabia. Se cunoaste obsesia lui Lenin, "ideea unei revolutii planetare". Astfel, trebuia s? fie dat foc întregii planete, intronând pretutindeni un regim comunist. Aceasta era de fapt si menirea Internationalei a III-a. Din p?cate, în cartea la care ne-am referit mai sus nu se vorbeste nici un cuvânt despre agresivitatea cu care Internationala a III-a a lovit Basarabia. S? mai mention?m înc? o dat? c? agresiunea a început imediat dup? ce Lenin a luat puterea si timp de 6 ani (din martie 1919, când Internationala a III-a a fost înfiintat? si pân? în 1924, când s-a produs atacul de Tatar-Bunar) p?mântul Basarabiei a fost însângerat de un lant întreg de crime si teroare. Asadar, prima tar? vizat? de bolsevicul Lenin spre a fi demolat? si cucerit? de Comintern a fost România. Si nu Ungaria cum e mentionat în cartea citat? mai sus. Facem aceast? observatie încercând o mare am?r?ciune. Fiindc? e absolut clar oricui c?, mai înainte de a pretinde unor istorici str?ini s? ne cunoasc? istoria si s? consemneze momentele importante ale ei, suntem noi datori - si când spunem noi îi avem în vedere pe istoricii nostri - s? ne ducem noi în întâmpinarea lor si abia dup? aceea s?-i astept?m pe ei s? vin? spre noi. Or, iat? c? sase istorici str?ini, autori ai c?rtii mentionate mai înainte, habar n-au de cele ce s-au petrecut în Basarabia, oper? a Cominternului, timp de sase ani. E limpede oricui c? ei, necunoscând evenimentul terorist Tatar-Bunar (1924), nu vor întelege cum trebuie nici ultimatumul insolent al sovieticilor din 1940, când ni s-a furat Basarabia si în plus si Bucovina de Nord, si nu vor pricepe cu atât mai mult legitimitatea r?zboiului pe care l-am pornit în 1941, ca s? ne redobândim p?mânturile care au fost dintotdeauna ale noastre. Nu, nu istoricii str?ini poart? vina c? istoria t?rii noastre e atât de prost cunoscut? în str?in?tate. Vina e a istoricilor nostri. Si poate nu numai a lor. Poate c? a fiec?ruia dintre noi care, aflati în contact cu cei str?ini de noi, nu încerc?m s? facem în asa fel - si modalit?ti sunt multe - ca istoria noastr? s? fie cunoscut? în lumina adev?rului. Altfel, e greu de presupus c? imaginea noastr? în lume, despre care tot vorbim si vorbim, se va îmbun?t?ti vreodat?. PROCLAMATII ROMÂNESTI Proclamatia de la Timisoara Au trecut 8 ani de când a fost lansat? Proclamatia de la Timisoara. S-ar putea ca pe unii cititori s?-i mire faptul c? aceast? Proclamatie îsi g?seste locul abia acum, târziu, în revista noastr?. S-ar putea ca unii s? se mire c? o si public?m. Ca s? înl?tur?m aceste nedumeriri, e necesar s? spunem câteva lucruri. Mai întâi, Proclamatia de la Timisoara emis? în 1990 este si va r?mâne una dintre cele mai importante Proclamatii din istoria modern? a României. Asa cum stim, de-a lungul timpului au fost emise mai multe Proclamatii în tara noastr?. Am putea s? le si împ?rtim în Proclamatii faste (vezi Proclamatia lui Tudor Vladimireacu de la Pades - 1821; Proclamatia de la Blaj - februarie -1848; Proclamatia de la Islaz - iunie - 1848; Proclamarea Independentei de Stat a României - mai 1877; Proclamarea Unirii Transilvaniei cu România - 1 decembrie 1918 etc.). Si Proclamatii nefaste (vezi Proclamatia comunist? din 30 decembrie 1947 când, sub amenintarea revolverului, Regele Mihai a fost silit s? abdice, monarhia fiind înlocuit? cu o republic? de tip sovietic). Asa cum se observ?, Proclamatiile sunt emise la momente importante în istoria unei natiuni. Fireste, în constructia unei Proclamatii exist? o prim? parte enuntiativ?, rezumând într-un fel cauzele care constituie sorgintea proclamatiei, si exist? si o alt? parte care fixeaz? dezideratele proclamatiei respective. Asa a fost construit? si Proclamatia de la Timisoara. În textul acesteia, o mare pondere o are articolul 8. S-a tot vorbit de importanta acestui articol - si în adev?r importanta lui e major? - dar s-a si f?cut tot posibilul ca el s? fie ocolit cu orice pret. Nu ne-a fost greu s? depist?m pe cei interesati s? nu se aplice niciodat? litera acestui articol. Ei sunt toti aceia care, acerbi sustin?tori ai regimului comunist fiindc? au fost si marii profitori ai acestuia, au comis în "iepoca" tovar?silor o serie de nelegiuiri mai mici sau mai mari. Cu sufletele lor înc?rcate de p?cate, ei nu puteau s? suporte s? fie marginalizati, chiar si pentru o perioad? scurt?. De aici tot efortul lor de a asterne uitarea peste aceast? Proclamatie. Efort îns? zadarnic, fiindc? Proclamatia de la Timisoara s-a si gravat pe totdeauna în cartea istoriei moderne a României. Un studiu aprofundat al acestei Proclamatii nu s-a f?cut înc?. Este neîndoios îns? c? se vor g?si istoricii care, aplecându-se cu atentie asupra fiec?rei propozitii, s? analizeze valorile enuntate în aceast? proclamatie, cu deosebire valori politice, dar si etice. Multe dintre dezideratele formulate în aceast? Proclamatie nu s-au împlinit. Dar asta nu înseamn? c? ele si-au pierdut actualitatea. Acesta e si motivul care ne face pe noi, redactia, ca, solicitati de multi tineri care n-au putut înc? vedea la fat? aceast? Proclamatie, s? o republic?m acum. AMINTIRIDIN LOCURILE MORTII Trăind intre oameni si călăi, sub aripa lui Dumnezeu Victor Hritcu INTERNATIONALA TERORISMULUI COMUNIST Spălarea creierelor- Manual comunist de instructiuni privind războiul psihopolitic Despre aceast? satanic? metod? a propagandei comuniste - sp?larea creierelor - metod? unicat în lume, am început s? vorbim înc? din nr. 21 al revistei. Si am început s? vorbim nu atât cu vocea noastr?, cât cu vocea comunistilor care au pus metoda în aplicare, formulând pe tema ei chiar un manual de instructaj cu un titlu care nu las? nici un dubiu asupra scopului urm?rit: Manualul comunist de instructiuni privind r?zboiul psihopolitic. Este textul articolului care urmeaz?. Lungimea textului ne-a silit s? fragment?m brosura care a ap?rut în SUA. Am început s? public?m acest manual în nr. 21 si termin?m publicarea lui în num?rul de fat?. Lectura lui va ar?ta oric?rui cititor c? groz?via metodei recomandate de acest manual întrece orice comentariu din partea noastr?. Fiindc? întrece întelegerea oric?rei minti normale. Pentru c? multi cititori ai nostri n-au putut s? prind? chiar de la primele capitole acest însp?imânt?tor manual al crimei, si ne roag? s? revenim asupra lui, le putem spune c? acest "manual" va apare în curând în Editura "Duh si Adev?r" în traducerea doamnei Mioara Izverna. Lucrarea va fi însotit? de un interesant studiu al domnului Sergiu Grossu. PIESA LA DOSARUL PITESTI Infernul Pitesti Justin Stefan Paven În mod deliberat publicăm această "Piesă la Dosarul Pitesti" după articolul "Manualul comunist de instructiuni privind războiul psihopolitic". Facem acest lucru pentru că, în fenomenul criminal Pitesti, acest manual a avut o largă aplicare, urmărind exact ce indica litera crimei: spălarea creierului. La Pitesti această metodă satanică s-a aplicat în proportie de masă pe tinerii studenti români. PROCESUL COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA Procesul comunismului în România Repet?m: acest proces ar fi trebuit s? înceap? exact în momentul în care revolutionarii din decembrie 1989 au început s? strige "Jos comunismul". S-a dovedit îns? c? acest imperios deziderat a fost în?busit de neo-comunistii continuatori ai vechilor comunisti, însp?imântati c? ei vor pl?ti cu capul. Asta îns? nu înseamn? c?, dac? noi, cei vii, ne-am ar?tat incapabili s? deschidem acest proces de amploare, el nu e deja declansat. Initiativa le apartine mortilor. MEMORIA APROAPELUI NOSTRU Amintiri - trăind printre români si sovietici Valentina Caraion MEMORIA BISERICII ROMÂNESTI Câteva rânduri despre tatăl meu, preotul Liviu -Galaction Munteanu Lia Munteanu Drăgănescu ELIBERATI-L PE ILASCU ELIBERATI-L PE ILASCU MEMORIA ÎN PREZENT MEMORIA SECURITATII ROMÂNESTI Am fost securist Mihai Stoia MEMORIA ARMATEI ROMÂNE Dramatica situatie a membrilor armatei regale române în anii comunismului DAN CERNOVODEANU ECOURILE MEMORIEI ÎN LUME Ecourile Memoriei în lume Cu textul care urmeaz? oferim cititorilor nostri o surpriz?, fiindc? si pentru noi a constituit o surpriz?. Si înc? una pl?cut?. S? relat?m întâmplarea: În urm? cu câtiva ani, ne-a vizitat la redactie o tân?r? din Cluj, pe nume Cristina V?tulescu. Ea ne-a spus c? stie despre revista noastr?, o pretuieste, preocupând-o anumite aspecte din Gulagul comunist românesc, precum si unele probleme de literatur? care în regimul comunist a suferit unele agresiuni aproape imposibil de înteles. Fireste, asemenea aprecieri auzisem si va fi s? tot auzim la redactia noastr?. Am crezut c? vrea s? ne scrie ceva pentru revist?, folosind spatiul "Memoria viitorului" - rubric? destinat? tinerelor condeie. Da, ea vrea s? scrie, dar nu în primul rând la aceast? rubric?, ci... într-o tez? de licent?. Atunci am aflat c? obtinuse o burs? de studiu la Harvard - Cambridge, Massachusetts si c? acolo îsi va da si licenta cu subiectul ales de ea. M?rturisesc (eu, Banu R?dulescu, c?ci cu mine a vorbit), c?, auzind de prestigioasa universitate american?, m-am îndoit ca cineva de pe acolo va face loc între numeroasele tematici care coplesesc asemenea universit?ti, si unei teze de licent? cu subiectul dorit de tânara noastr? compatrioat?. Ca s? n-o descurajez îns? nu i-am spus domnisoarei Cristina temerile mele. Dimpotriv?. Am promis c? o vom ajuta si asa am si f?cut. De atunci a trecut timp si iat?, ne-am trezit la redactie cu urm?toarea scrisoare pe care o reproducem al?turat. În acelasi plic, domnisoara Cristina V?tulescu, ne-a pus copia de pe coperta si de pe prima pagin? a tezei de licent? Aceasta este surpriza pe care am vrut s-o împ?rt?sim cu cititorii nostri. Desigur, meritul cel mare e al acestei tinere cercet?toare, Cristina V?tulescu. Exist? îns? si pentru noi o mare satisfactie, fiindc? vedem c? s?mânta r?spândit? de revista noastr? în lume, prinde pe ici colo r?d?cini. Stimulând ast?zi o lucrare undeva, mâine în alt? parte alt? lucrare...se poate spune de pe acum c? revista nu si-a dus o existent? zadarnic?. Al?turi de atâti profesori de istorie de prin tar?, care ne scriu multumindu-ne c? îsi tin unele lectii folosind MEMORIA drept manual, gestul tinerei cercet?toare clujence face s? sporeasc? sperantele noastre c? redresarea spiritual? a poporului nostru a si început. Cu lucr?ri de asemenea factur? e necesar s? ias? România în lume. Atunci nici n-ar mai fi poate nevoie s? mai vorbim atâta de imaginea României în lume, c?ci ea s-ar impune de la sine. UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT   Ultimele numere: NUMARUL 68-69   NUMARUL 66-67   NUMARUL 64-65   NUMARUL 63   Arhiva revistelor Prima pagina | Arhiva | Co legiul de redactie | Editura | Abonamente | Contact Copyright 2003- 2006 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.