2% pentru MEMORIA Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Legaturi | Contact | Memoria.ro  NUMARUL 3   PIESĂ LA DOSARUL PITESTI Cu articolul care urmeaz? se deschide realmente "Dosarul Pitesti" semnalat în "preambulul" din primele dou? numere ale revistei ca un fenomen criminal unic în lume. Grigore Dumitrescu - Camera 4 - spital Pitesti Autorul, martor nemijlocit al crimelor ce s-au petrecut la Pitesti în epoca în care acestea erau la apogeu, ne relateaz? unul din momentele în care închizitorul sef, omul Securit?tii, studentul renegat Eugen Turcanu, îsi tortura una din victime, coleg cu el. Textul de fat? este un fragment din romanul "Demascarea". SCRIITORI ROMANI CARE AU TRECUT PRIN ÎNCHISORILE COMUNISTE Este o list? cu scriitori români, membrii titulari ai Uniunii Scriitorilor care au fost închisi ca detinuti politici. Lista urmeaz? a fi completat? în numerele viitoare ale revistei, c?ci num?rul este mult mai mare. GEOGRAFIA DETENTIEI Este retip?rit? harta României, hart? care marcheaz? toate închisorile si lag?rele în care au pierit sute de mii de oameni, detinuti politici. LITERATURA DE DUP? SARMA GHIMPAT? În toate regimurile totalitare câte au existat în România în acest secol (sub Carol al II-lea - 1938-1940; sub legionari - 1940-1941; sub Antonescu - 1940-1944), detinutul politic era privat doar de libertate si de alte drepturi. Comunismul îns? i-a intezis toate celellate drepturi, cu scopul evident de a-l extermina. Astfel, în temnitele comuniste era interzis s? p?trund? urm? de creion si hârtie. Asta a însemnat o mare suferint? pentru intelectualul detinut. El îns? a g?sit solutia s? înving? acest handicap, c?ci si-a scris opera mental, memorizând-o si a împ?rt?sit-o celui de al?turi, care a transmis-o mai departe, asa c? ea s-a p?strat chiar dac? autorul a murit în închisoare. Poezii compuse în închisoare Radu Gyr Un mare poet român care a fost tinut în temnit? aproape 20 de ani. El a f?cut închisoare în trei dictaturi: carlist?, antonescian? si comunist?, pedepsit pentru faptul c? f?cea parte din intelectualitatea radical? de dreapta, mai exact, apartinea Misc?rii legionare. În primele dou? dictaturi (sub Carol al II-lea si sub Antonescu), el a avut voie s? scrie si s?-si trimit? poeziile acas?, dp? ce conducerea penitenciarului le aplic? stampila "cenzurat". Dintre aceste poezii, revista noastr? public? acum patru: "Cimitir de detinuti", "Nu stim cum o s? fie clipa aceea", "Imn mortilor", "Fum". A cincea poezie pe care o public?m "Ric?-te Gheorghe, ridic?-te Ioane", a fost scris? în scurta perioad? de libertate (1955 - 1958) si ea i-a atras poetului condamnarea la moarte, c?ci comunistii au considerat-o drept un pamflet anti-comunist. Un an de zile a asteptat momentul executiei, dup? care i s-a comutat pedeapsa la munc? silnic? pe viat?. BIOGRAFII ÎNCARCERATE Mari personalit?ti culturale, artistice, stiintifice etc., oameni care au dus faima t?rii si în str?in?tate, au fost aruncate de comunisti în închisoare, spre a fi distruse. Biografia si operele lor trebuiau s? dispar? cu des?vârsire din tezaurul spiritual al t?rii si tinerele generatii s? nu mai cunoasc? nimic despre ei. Prin rubrica de fat?, se încearc? repunerea lor în circuitul spiritual românesc. Mărturia mea, medicul lui Iuliu Maniu Dr. Ion jovin Medic de profesie, Ion Javin a fost unul din oamenii de frunte al medicinii românesti. Specializat la Paris, la Institutul Curie, cu marii savanti ai vremii, este insistent rugat s? r?mân? acolo, dar el vine în tar? si pune bazele primului centru anticanceros din România. Profesor la Facultatea de medicin? Bucuresti este cel dintâi cadru universitar arestat de comunisti (în 1948, imediat dup? alungarea regelui Mihai), pe simplul motiv c? fusese... medicul lui Iuliu Maniu, un mare democrat, seful Partidului national - t?r?nesc, cel mai mare partid politic din România la acea or?, dusm?nit de comunisti. În textul de fat?, autorul descrie penitenta sa, locurile de groaz? prin care atrecut. El tr?ieste acum la Bucuresti si este în vârst? de 93 de ani. ISTORIA FURAT? Rubrica abordeaz? problema teritoriilor românesti care sub presiunea lui Hitler si Stalin, au fost r?pite României. Paul Cernovodeanu - Basarabia (partea a treia) Se continu? serialul început în primul num?r al revistei, dezv?luindu-se jocul de culise al marilor puteri europene de la sfârsitul secolului trecut în care Basarabia, str?vechi p?mânt românesc era în mâna acestora doar o miz? oarecare, o marf? de târg. AMINTIRI DIN LOCURILE MORTII Aceast? rubric? este la dispozitia tuturor celor care au suferit în locuri de deportare, închisori, lag?re, domiciliu obligatoriu etc., oameni care, înc? în viat?, pot depune m?rturie despre aceste "institutii" createa de comunisti pentru exterminarea oric?rei opozitii. F?când loc cu prec?dere marilor spirite românesti, rubrica r?mâne deschis? si celor mai putini notorii (t?rani, muncitori etc.) Sunt m?rturii directe, nemijlocite, cu valoare de document. Aceasta, spre stiinta generetiilor mai tinere, c?rora comunismul le-a ascuns adev?rul. Râsul Anton Dumitriu Mare personalitate a vietii noastre cultural-stiintifice, Anton Dumitriu a fost filosof, matematician, logician etc., vestit în tar? si în str?in?tate, unde si-a publicat numeroase lucr?ri si a fost onorat cu premiile unor prestigioase Academii si Universit?ti În fragmentul de fat?, el ne relateaz? un moment în care, în temnit?, în plin? tragedie, se iveste râsul, ca o reactie filosofic? vindec?toare, absolut necesar? în acel univers absurd. La câteva zile dup? aparitia textului de mai sus, singurul în care autorul vorbeste despre propria lui închisoare, Anton Dumitriu a murit. Nu îns? înainte de a-si citi propriul articol, ultima sa scriere, publicat? de noi acum. MEMORIA VECINILOR NOSTRI În aceast? rubric? sunt marcate unele momente tragice din istoria t?rilor vecine cu România, care au îndurat calvarul regimurilor comuniste. Katyn-ul si ... katynizarea Este cunoscut? lumii întregi crima f?ptuit? de sovietici la Katyn, când acestia, ocupând în 1940 estul Poloniei, au executat acei 15.000 de ofiteri polonezi. La acea or?, România se învecina la nord cu Polonia. Inser?m în revist? crima Katyn, pentru c?, dac? întâmplarea n-ar fi f?cut s? se descopere crima si s? stârneasc? un mare scandal international, sovieticii ar fi procedat la fel si cu ofiterimea român?. Cu aceasta îns?, sovieticii n-au mai procedat ca la Katyn, ci au exterminat-o prin alte metode, o aceeasi katynizare de fapt, despre care vom vorbi în numerele viitoare ale revistei. AL DOILEA CERC AL SUFERINTEI În primul cerc al suferintei s-a aflat detinutul politic. În al doilea s-au aflat sotia, copii, fratii surorile, rudele acestuia. Prezenta rubric? este pus? la dispozitia lor. Am fost complice la o crimă de război Rodica Bircle Marta Autoarea articolului este fiica doctorului Alexandru Bircle, medicul legist care a participat din partea României la examinarea cadavrelor ofiterilor polonezi ucisi la Katyn. La intrarea sovieticilor în România (23 august 1944), acestia l-au urm?rit pe medic pentru a-l lichida, dar nereusind s?-l prind?, c?ci el izbutise s? fug? din tar?, l-au condamnat în lips? pentru crim? de r?zboi si, odat? cu el, i-au condamnat sotia si fiica pentru complicitate, fiecare la câte 5 ani închisoare. FEMEI ÎN TEMNITELE COMUNISTE În aceast? rubric? sunt relat?ri ale femeilor detinute politic. Mamie Monica Sevianu Autoarea, sionist?, detinut politic, a stat în închisoarea Jilava, între altele, cu "Mamie", scriitoarea Ecaterina B?l?cioiu, mama lui Ma?onica Lovinescu si a asistat la sfârsitul tragic al acestei femei în vârst? (avea 70 de ani) si grav bolnav? de inim?, ucis? în mod deliberat de comunisti, c?ci i-au refuzat orice medicatie. Crezând-o moart?, c?l?ii au dus-o la morga spitalului penitenciar V?c?resti, unde "a înviat" ca s? moar? câteva zile mai târziu. O mărturisire Monica Lovinescu Scriitoare de mare prestigiu a literaturii române, ea a reusit s? ia calea exilului, dar timp de decenii a luptat pentru eliberarea României din ghearele comunismului, mai ales prin emisiunile de la radio Europa Liber?, unde s-a aflat prezent? mereu. Ca s-o forteze s? vin? în tar?, comunistii i-au arestat mama, conditionând eliberarea ei de aducerea fiicei aici. Mama îns? a refuzat mârsavul târg si a preferat s? moar?. Chipul mamei Olga Adamova Sliozberg MEMORIA, A DOUA EXISTENT? Spicuim din articolul-program al revistei "... tot asa cum un om lipsit de memorie înceteaz? a mai fi om, un popor v?duvit de trecutul s?u îsi pierde pentru totdeauna identitatea." Viata mea (capitolul I ) Mahatma Gandhi Începând cu acest num?r vom publica, în serial, viata lui Gandhi povestit? de el însusi. Acum, primul capitol "Nasterea si c?minul p?rintesc". Îl public?m pe Gandhi nu numai pentru faptul c? a fost un celebru detinut politic, arestat pentru gândirea sa, ci mai ales pentru c? el a fost promotorul non-violentei - punct de vedere însusit si de revista noastr? - iar din povestirea vietii sale se degaj? multe înv?t?minte etice atât de necesare, mai ales în aceste momente, tineretului nostru. MEMORIA UNOR MARI EVENIMENTE În istoria fiec?rui popor exist?, în cadrul unor mari evenimente istorice, si unele întâmpl?ri mai m?runte, necunoscute marelui public, dar care au o important? major?, fie pentru momentul istoric în sine, fie pentru personalit?tile implicate. Soarta nu poate fi jucată pe o singură carte I.M.Stefan În 1944, opozitia antonescian?, încercând s? scoat? tara din r?zboi, l-a delegat, în secret desigur, pe printul Barbu Stirbei s? plece la Caire, spre a trata cu Aliatii. Aflând acest lucru, maresalul Antonescu, în loc s?-l aresteze pe Stirbei, i-a înlesnit plecarea. Întrevederea celor doi s-a încheiat cu cuvintele ce dau titlu acestui articol, cuvinte rostite de maresalul Antonescu. PLASTICA ROMÂNEASC? ÎN DIASPORA Supusi în tar? de regimul comunist la fel de fel de oprelisti, multi artisti, oameni de cultur?, de stiint? etc., au luat calea exilului si în loc s?-si realizeze operele aici, în locul lor de bastin? si le-au realizat pe alte meridiane, f?când deseori gloria t?rilor care i-a primit. Fructele librtătii Ionel Jianu Autorul articolului, un str?lucit om de cultur?, el însusi silit la emigrare (tr?ieste azi la Paris), marcheaz? prezenta în lumea întrag? a unor valorosi artisti plastici români, ale c?ror opere sunt expuse în mari muzee si celebre colectii din Occident. MEMORIA LUMII Cunoscând faptul c? - asa cum se spune în articolu-program al revistei - "memoria nici unui popor nu se fundmenteaz? în gol, ci în deplin? concordant? cu memoria altor popoare, vecine sau îndep?rtate. Prezenta rubric? este deschis? marilor gânditori ai lumii, scotând în evident? acele idei care au servit si vor servi întotdeauna drept repere indispensabile unei vieti democratice si drepturilor omului. Cu privire la revolutia rusă Nicolai A. Berdiaev Un remarcabil eseu al eminentului gânditor rus, fragment desprins din opera sa "Filosofia inegalit?tii", în care comentând revolutia rus?, ni se demonstreaz? c? niciodat? revolutiile n-au fost creatoare, ci distructive. GÂNDIREA ÎN ACTUALITATE În aceast? rubric? sunt evidentiate ideile perene ale democratiei ar?tându-se prin contrast, cât de grave prejudicii au adus omenirii regimurile totalitare, mai ales comunismul, frustrând omul de toate drepturile lui. David Stater - Homo sovieticus - Se pot schimba atitudinile oamenilor? Autorul, publicist american, bun cunosc?tor al societ?tii sovietice, ne arat? c?, într-adev?r exist? un homo sovieticis un om nou care, crescut si educat de decenii în minciun?, a devenit un robot, total aservit unei ideologii utopice, comunismul, în numele c?ruia el poate f?ptui cele mai aberante crime În numele copiilor Vaclav Havel Este discursul presedintelui Vaclav Havel tinut la reuniunea la vârf de la ONU, în septembrie 1990. Se sublinieaz? ideea c? toti copii lumii trebuie s? tr?iasc? în climatul adev?rului si nu în cel al minciunii, cum au tr?it copii din t?rile comuniste. UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? - LITERA C Se continu? "catalogul celor ucisi în lupta contra comunismului" , catalog deschis în primul num?r al revitei. Este vorba despre cei ucisi direct de Securitate, cunoscuti în mod cert si nu de cei disp?ruti în mod misterios, cunoscuti doar de c?l?i. ÎN C?UTAREA OMULUI PIERDUT Rubric? de tragic? corespondent?, pus? la dispozitia copiilor, fratilor, prietenilor, doritori s? afle fie si cele mai sumare am?nunte despre cei dragi, disp?ruti în temnitele comuniste sau în deportare, domiciliu fortat, exil etc.   Ultimele numere: NUMARUL 68-69   NUMARUL 66-67   NUMARUL 64-65   NUMARUL 63   Arhiva revistelor Prima pagina | Arhiva | Co legiul de redactie | Editura | Abonamente | Contact Copyright 2003- 2006 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.