| AMINTIRI DESPRE CORNELIU COPOSU |
|
| Apa Vie |
Roxana Iordache |
| O tanara autoare, una din cele mai bune ziariste contemporane (colaboreaza la ziarul Romania Libera), arata ce semnificatie majora a avut C. Coposu, model de moralitate, pentru tanara generatie de azi. |
| Nascut pentru ceilalti |
Flavia Coposu - Balescu (sora mai mare a lui C. Coposu) |
|
| Muncitori in apararea fratelui meu |
Rodica Coposu (sora lui Corneliu Coposu) |
| E relatata intamplarea in care, in apararea lui C. Coposu, cunoscut luptator anticomunist, au sarit chiar muncitorii in apararea acestuia atunci cand neocomunistii de dupa revolutia din 1989 i-au pus viata in pericol. |
|
| GEOGRAFIA DETENTIEI |
| Se reproduce harta Romaniei cu toate locurile de detentie din regimul comunist.
Textul care o insoteste e o scrisoare adresata actualului ministru de justitie, rugat sa puna la dispozitia Fundatiei Memoria spatiul fortului 13 Jilava, o cumplita inchisoare comunista, un spatiu in prezent dezafectat, pentru a se edifica acolo un complex muzeal spre amintirea victimelor comuniste. |
|
|
| LITERATURA DE DUPA SARMA GHIMPATA |
|
| Poezii de la Canalul Mortii |
Andrei Ciurunga |
| Autorul, poet bine cunoscut, a indurat ani grei de temnita comunista. Acolo a si compus poeziile de fata. Mai intai in memorie, fiindca nu avea la dispozitie nici hartie nici creion, iar dupa eliberare le-a asternut pe hartie. |
|
| ISTORIA FURATA |
|
| Rusificarea Basarabiei romanesti |
George Cioranescu |
| Autorul, o mare personalitate culturala romaneasca, a studiat modalitatea in care rusii, si apoi sovieticii au urmarit golirea Basarabiei de romani, prin desfiintarea lor ca etnie.
Eseul de fata este partea a doua din cel inceput in numarul anterior al revistei (nr. 16) |
|
| FEMEI IN TEMNITELE COMUNISTE |
|
| Marturisirea Evei Hecht |
Nicole-Valery Grossu |
| Textul reproduce o marturie a uneia din detinutele politice cu care autoarea, ea insasi detinuta politica, a impartasit temnita comunista |
|
| IUBIREA DE DUPA SARMA GHIMPATA |
|
| Poezii |
Sergiu Grossu |
| Sunt redate cateva poezii de dragoste scrise de autor, care n-a fost altul decat sotul lui Nicole-Valery. Temnita comunista a reusit sa-i separe fizic, dar nu si spiritual. |
|
| MEMORIA INVATAMANTULUI ROMANESC |
|
| Procesul |
Nicolae Margineanu |
| Autorul a fost una din cele mai mari personalitati culturale ale Romaniei. Profesor de psihologie, el a luat calea temnitei comuniste de unde totusi, dupa 16 ani de detentie, a reusit sa scape. Textul de fata reproduce procesul sau, un proces absolut inventat de securitate. |
|
| MEMORIA TARANULUI ROMAN |
|
| Plugarul Petre Margineanu, impuscat de Securitate, a murit?de trei ori |
Maria Sava Margineanu |
| Textul e scris chiar de fata plugarului de mai sus, care a fost si fratele profesorului de psihologie Nicolae Margineanu. Pe baza unor documente primite de familie dupa uciderea lui P. Margineanu, documente provenind chiar de la autoritatile comuniste, se demonstraza cat de mincinoasa era birocratia comunista, in speta Securitatea, care nu avea respect nici pentru morti. |
|
| MEMORIA TEXTELOR ARESTATE |
|
| Dialectica puterii - 2 |
Marin Nitescu |
| Autorul, un eseist de mare forta, face o disectie lucida in cultura romaneasca asa cum a avut ea de indurat avantarurile regimului comunist. Textul de fata e o continuare a eseului inceput in nr. 16 al revistei |
|
| COPII IN TEMNITELE COMUNISTE |
|
| Am trecut prin iadul "dizidentului" comunist Tito |
Ingrid Popa - Fotino |
| Inca de cand avea varsta de 8 ani, autoarea a fost luata de parintii ei, care incercand sa scape de teroarea regimului comunist din Romania, au crezut ca-si pot afla libertatea in Iugoslavia lui Tito. Sondand in amintirile sale de copil, autoare, acum femeie matura, avand propria familie si domiciliind in USA, relateaza cu lux de amanunte tot ce i s-a intamplat familiei sale si altor familii similare, care si-au cautat refugiul in exil |
|
| MEMORIA APROAPELUI NOSTRU |
| Raportul diplomatului francez Robert Morisset, atasat la ambasada Frantei la Belgrad, dupa 1949.
Se relateaza raportul acestui diplomat, reprodus si olograf la inceputul articolului, din care reiese suferinta acelor romani naivi care au crezut ca Tito are o fata mai umana decat calaul Stalin cu care el se afla in disputa. Raportul sau arata ca oriude pe pamant comunistii s-au dovedit monstri. |
|
|
| MEMORIA EXILULUI ROMANESC |
|
| Intre memoria Estului si Vestului (convorbiri cu Monica Lovinescu si Virgil Ierunca) |
Vlad Zografi |
| Autorul, un tanar scriitor care s-a si impus in literatura noastra, sta de vorba cu doua mari personalitati care aflate in exil la Paris, n-au contenit sa se manifeste oriunde le-a fost cu putinta sa militeze pentru valorile democratiei, luandu-se in piept cu criminalul regim comunist |
|
| PROCESUL COMUNISMULUI IN ROMANIA |
| Constatand ca in momentul de fata nu e posibil sa se deschida un proces la lumina regimului comunist care a impanzit tara cu sute de mii de morminte, revista noastra incearca sa puna pe tapet acest proces apeland tocmai la aceste morminte. In numarul de fata se reproduce fotografia unoe tarani, ucisi de Securitate intr-un sat oarecare din judetul Mures. Dupa informatiile noastre, nu exista sat cat de mic in Romania sa nu aiba cel putin cativa martiri |
|
|
| PIESA LA DOSARUL PITESTI |
|
| Replica |
Banu Radulescu |
| In editura Vremea din Bucuresti s-a publicat o carte cu titlul "Memorialul ororii - documente ale procesului reeducarii de la Pitesti - Gherla". Impotriva acestei carti, care-i culpabilizeaza numai si numai pe legionari, B.R. face unele precizari intr-un articol publicat in nr. 16. Impotriva acestor precizari, editura Vremea adreseaza redactiei noastre un vehement protest, cerandu-si "dreptul la replica". Revista le acorda acest "drept la replica", pe marginea replicii dl. B.R. inserandu-si raspunsul |
| Marturie |
Octavian Voinea |
| Autorul a fost unul din legionarii implicati in reeducarile de la Pitesti, acuzati ca ei, din proprie initiativa, au organizat masacrul de la Pitesti, masacru pus de fapt la cale de Partidul Comunist si de Securitate. Autorul descrie cum, supus la chinuri greu de imaginat, a recunoscut ca a fost implicat. Cand, de fapt nu acesta a fost adevarul.
|
|
| GANDIREA IN ACTUALITATE |
|
| Totdeauna si in orice imprejurare, viata omului are un sens, un rost |
Victor Frankl |
| Personaliatte de ordin mondial, autorul, sondand in propria sa suferinta, care a insemnat lagarul nazist, face unele consideratii extrem de valoroase si contemporaneitatii noastre. |
|
| MEMORIA IN PREZENT |
| Se insezeara aici toate actiunile intreprinse de revista Memoria de la aparitia nr. 16 pana in prezent. De mentionat ca, intre timp, Fundatia Culturala Memoria a primit donatie o casa, in care s-a si hotarat sa se edifice o editura, o cafenea-club cultural, o mica tipografie si altele |
|
|
| COMUNISMUL VAZUT DIN INTERIOR |
|
| Emblemele statului rus si apoi bolsevic in perioada 1917-1922 |
Dan Cernovodeanu |
| Heraldist de renume universal, autorul arata cum prima emblema bolsevica a cuprins intre insemnele ei fasciile. Aceste fascii au fost preluate ulterior de regimul lui Mussolini, aparut mult mai tarziu. De unde evidenta concluzie ca "comunismul a deschis poarta fascismului". |
|
| UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT |
| Se continua catalogul, deschis chiar in primul numar al revistei, in care sunt nominalizati toti cei care au pierit in temnitele comuniste. S-a ajuns in prezent la litera P. |
|
|
| IN CAUTAREA OMULUI PIERDUT |
| Rubrica aceasta e destinata unor anunturi formulare de cei care, pierzandu-i pe cei dragi (rude apropiate sau prieteni), incearca sa afle despre soarta acestora, disparuti uneori fara urma. |
|
|
