2% pentru MEMORIA
Vizitati-ne pe Facebook
 NUMARUL 13
 
Sergiu Grossu
Autorul, care a petrecut multi ani în închisoare în regimul comunist si care a reusit s? fug? în str?in?tate, tr?ieste în Paris - insist? asupra articolului 18 din Declaratia Universal? (adoptat? în Paris, decembrie 1948), care stipuleaz? "dreptul la libertatea de gândire, de constiint? si de religie", care a fost strivit de regimul comunist. El consider? c? dreptul cel mai scump si mai sfânt al omului este "dreptul la liertatea de gândire".
Se retip?reste harta Gulagului românesc, ea constituind una din emblemele revistei înc? de la aparitia primului num?r. În textul tip?rit pe hart?, Fundatia Cultural? Memoria cere permisiunea actualului ministru al Justitiei, Gavril-Iosif Chiuzbaian, pentru a cerceta arhivele penitenciarelor comuniste în care multi români disp?rut f?r? urm?. Se asteapt? r?spunsul Ministerului Justitiei.
Pactul Ribbentrop - Molotov Aceast? rubric? include pactul Ribbentrop - Molotov, încheiat în 1939, mentionând protocolul aditonal secret, prin care au fost r?pite României Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Herta
Folclorul înl?crimat al Bucovinei Aceast? rubric? public? unele poezii care fac parte din folclorul bucovinean, poezii compuse de t?rani români care înc? locuiesc în nordul Bucovinei, teritoriu furat de Uniunea Sovietic? si mai târziu atribuit? Ucrainei.
Grigore Caraza
Autorul, Grogore Caraza, accentueaz? în articolul s?u c? a refuzat s? ias? din temnita comunist?. El a f?cut 27 de ani de temnit? în regimul comunist, iar în momentul în care comunistii l-au eliberat, acesta a refuzat s? plece din închisoare motivând c? toat? viata sa era ruinat? si c? îsi pierduse locul în lume. Este o poveste impresionant?, care scoate in evident? nenorocirile f?cute de comunisti în viata oamenilor.
Eugen Măgirescu
Eugen Magirescu - autorul p?rtii întâi a articolului "Moara dracilor", ne povesteste cum, atunci când era student, a suferit torturi încredibile în închisoarea de la Pitesti, trecând prin acea "moar? a dracilor", organizat? de Securitate, în care studentii detinuti, asa-numitii "re-educati" erau fortati s?-si omoare colegii care refuzau s? fie "re-educati". Articolul va continua si în num?rul 14 al revistei noastre.
Rubrica debuteaz? cu primul Comitet Central al asa-numitului Partid "Muncitoresc" din România, format în Februarie 1948, când, dup? alungarea regelui Mihai, comunistii erau liberi s? faca ce vor in tar?. Articolul enumer? toate "realiz?rile" acestui prim conclav comunist. În continuare, articolul cuprinde "Organigrama Directiei Securit?tii Capitalei" stabilit? chiar în momentul înfiint?rii acesteia si functionând în perioada cea mai neagr? a regimului comunist (1948 - 1950). Interesante sunt profesiunile de baz? a celor care peste noapte au devenit ofiteri de Securitate. Articolul continu? cu un raport întocmit chiar de Securitate, unui anume Tudor Sepeanu, director al Securit?tii Capitalei, un personaj oribil, care a fost implicat direct în " fenomenul criminal Pitesti".Ceea ce este foarte interesant este c? acest raport a fost f?cut chiar de Securitate, cea care încearc? s? scape de responsabilitatea avut? în initierea si continuarea "fenomenului criminal de la Pitesti".
Grupul de rezistent? "maior Nicolae Dabija" România - a fost singura tar? în Europa de Est în care oamenii au luat armele în mâini si au luptat împotriva comunismului. Acest num?r al revistei noastre se refer? lagrupul de rezistent? "maiorul Nicolae Dabija", care a luptat în Carpatii de Vest. Sunt reproduse 7 fotografii ale conducatorilor grupului, condamnati la moarte si executati. Este prezentat raportul facut în momentul executiei. La 45 de ani dup? ce au fost aruncati într-o groap? comun?, r?m?sitele lor p?mântesti au fost descoperite datorit? unui t?ran, care întâmpl?tor a fost martorul executiei. Revista public? si lista unor membri ai Frontului Ap?r?rii Patriei Române (o mare organizatie anticomunist?), care include printre altii - grupul Dabija, lupt?tori ce au murit în luptele cu Securitatea si cei asasinati de Securitate dup? ce au fost arestati, f?r? s? fie judecati si o list? cu cei asasinati de Securitate, dup? pronuntarea de c?tre instantele judecatoresti a unei pedepse cu închisoarea.
Sunt prezentate câteva portrete, însotite de scurte curriculul vitae, ale unor personalit?ti importante din armata român?, ucisi de comunisti în diferite moduri.
Alecsandru Gogorici
Inaintea venirii comunistilor la putere, toate scolile generale purtau numele unor mari personalit?ti din istoria noastr?, din cultura noastr?, din stiint?, sau numele unor sfinti -p?rinti cinstiti de biserica noastr?. Cân d au venit comunistii, toate aceste nume au fost sterse de pe frontispiciile scolilor si înlocuite cu numere, ca si cum ar fi fost inchisori. În acest? rubric?, autorul Alecsandru Gogorici, vorbeste despre Liceul Militar Nicolae Filipescu de la M?n?stirea Dealu, un liceu renumit în perioada celor dou? r?zboaie mondiale, care l-a avut printre elevii s?i si pe regele Mihai, pe când era voievod de Alba Iulia.
Mahatma Gandhi
Autobiografia lui Mahatma Gandhi, un foileton care a început în numărul 3 al revistei noastre, continuă cu capitolul 10 - Ciuma neagră - dând posibilitatea tinerilor cititori români să cunoască viata unuia dintre renumitii condamnati politici ai acestui secol.
Gabriel Zbârcea
Aceast? rubric? este deschis? exclusiv tinerilor studenti. În acest num?r, Gabriel Zbârcea, absolvent al facult?tii de drept, public? un articol intitulat "Despre indiferent?". În acest articol el vorbeste despre dorinta tinerilor de a vedea in oamenii politici, mai ales un model moral.
Vasile Gh. Baghiu
"În 1948 ne-au furat muntele..." Este publicat? a doua parte a acestui articol care consemneaz? m?rturii ale unor t?rani participanti directi la r?scoala t?r?neasc? din Muntii Vrancei - 23 iulie 1950. Prima parte a acestui articol a fost publicat? în num?rul 11.
Mihail Volenski
Se continu? publicarea eseului politic intitulat "Nomenclatura", ar?tându-se în continuare ce au însemnat acesti "faraoni" comunisti care si-au speculat la sânge propriile popoare.
Sunt prezentate un num?r de actiuni ale Fundatiei Culturale Memoria - cea care ajut? la aparitia acestei reviste. Demne de precizat sunt dou? lucruri: 1. demararea unui proiect al Fundatiei Culturale Memoria, intitulat "Tab?ra de creatie Memoria",care va fi deschis? pentru o lun? în muntii Bucovinei (zona Câmpulung Moldovenesc); 2. Organizarea Concursului pentru cea mai bun? carte despre "Istoria Românilor sub regimul comunist (1945 - 1989)" . Concusul este deschis tuturor tinerilor istorici, inclusiv studenti, pon? la vârsta de 35 de ani. Cartea este menit? s? faca cunoscut? istoria noastr? sub regimul comunist.
"Catalogul" celor ucisi în lupta împotriva comunistilor este continuat? cu litera M. Sunt mentionati numai cei care au murit in închisori, nu si cei închisi, al c?ror num?r este si mai mare.
În acesta rubric?, ca si în cele din numerele precedente ale revistei, public? unele anunturi ale rudelor si prietenilor celor disp?ruti, spre a afla de soarta lor, încercând s? le afle m?car mormintele.
 
Ultimele
numere:
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.