2% pentru MEMORIA
 Prima pagina


Din continutul numarului curent

Radu Preda, După 25 de ani. Pentru reconcilierea memoriilor, p. 5
ARHEOLOGIA CRIMEI
Cosmin Budeancă, Investigaţiile arheologice speciale la IICCMER, p. 11
Gheorghe Petrov
Iosif Orşa, ucis în 11. II. 1950, p. 27
Petru Vitan, ucis în 21. XI. 1952, p. 37
Andrei Meşter, ucis în 19. X. 1948, p. 47
Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ, Toader Dumitru, ucişi în 24. VI. 1949, p. 59
Arheologie contemporană în cimitirul de lângă penitenciarul Târgu Ocna, p. 71
Penitenciarul din Aiud. Căutarea săbiilor ofiţerilor superiori ai armatei regale, p. 83
Alecsa Bel din Cufoaia, ucis pe 25. XII. 1949, p. 95
Ioan Ienea din Verendin, ucis în 17. II. 1950, p. 103
Toader şi Avisalon Şuşman din Răchiţele, ucişi în 2. II. 1958, p. 111
EVOCÃRI
Mircea Carp, Centenar Corneliu Coposu la Sighet, p. 119
Alexandru Zub, Arhitect Niculae Rădulescu, p. 123
AMINTIRI
Micaela Ghiţescu, L-am avut comandant pe Vişinescu, p. 127
RECENZII
Mărturii din iadul totalitar: Aurelian Gulan, p. 129
“7000 de zile în Siberia”, p. 135
MEMORIA IN PREZENT, p. 139
BIBLIOTECA MEMORIA, p. 141
IN MEMORIAM Veronica Moscu, p. 144
Unde sunt cei care nu mai sunt „Catalogul” celor ucişi de autorităţile comuniste, Litera G, p. 145

Pentru intregul cuprins al numarului curent, apasati pe coperta acestuia din dreapta.

 

După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului

După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului

În zilele de 20 şi 21 noiembrie 2014 s-au desfăşurat lucrările conferinţei internaţionale, După 25 de ani: Istoriile şi memoriile comunismului. Iniţiată de Claudia-Florentina Dobre şi Valeriu Antonovici şi organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Culturală Memoria, în parteneriat cu SNSPA, conferinţa s-a bucurat de participarea a peste 100 de persoane, profesori universitari, cercetători, postdoctoranzi, doctoranzi din Republica Moldova, Bulgaria, Germania, Statele Unite ale Americii, ce au prezentat 65 de lucrări privitoare la tematica memoriei şi istoriei comunismului.

Organizatorii și-au propus realizarea unui spațiu academic interactiv care să analizeze trecutul comunist şi moştenirea lui post-comunistă într-un efort de a înţelege atât regimul ce a schimbat structural România şi Europa de Est cât şi consecinţele acestui fenomen pe termen lung. Conferinţa s-a dorit şi a reuşit să se instituie drept cadru de reflecţie asupra istoriografiei româneşti şi internaţionale privitoare la comunism precum şi asupra rolului memoriei în crearea identităţilor naţionale şi colective într-o regiune aflată sub semnul unei traume culturale provocate de un regim absurd şi dictatorial.

Lucrările prezentate au generat dezbateri aprinse privitoare la tipologiile tranziției, structurile de legătură dintre o epocă și alta dar şi la moştenirea şi moştenitorii comunismului. Participarea internaţională a dat loc unui schimb de idei şi experienţe utile în înţelegerea comunismului din Europa centrală şi de est şi a deschis noi căi de colaborare între experţii acestei regiuni.

 

Media

Despre revista Memoria la WYLTV Prahova, emisiunea Dialog 100%, realizată de Claudius Dociu: link emisiune

 
 
Memoria deportărilor din România Memoria deportărilor din România

Un proiect derulat în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011 de Fundaţia Academia Civică în cooperare cu Fundaţia Culturală Memoria în cadrul programului Comisiei Europene "Europa pentru cetăţeni", acţiunea "Memoria europeană activă".

Proiectul îşi propune să comemoreze, să informeze şi să transmită tinerei generaţii lecţii despre una din cele mai ample acţiuni de deportare din istoria contemporană a României: în 18 iunie 1951 peste 44.000 de persoane din zona de frontieră româno-iugoslavă din Banat şi Mehedinţi (români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, refugiaţi basarabeni şi bucovineni) au fost deportate pentru cinci ani în Bărăgan, cea mai mare câmpie a României. În această operaţiune de strămutare au fost folosite 2696 vagoane de cale ferată şi 6211 camioane. Când au ajuns la destinaţie, cei 44.000 de deportaţi au fost aruncaţi în câmp şi lăsaţi să-şi construiască prin forţe proprii case din chirpici sau pământ bătut cu paie sau stuf. Motivaţia oficială pentru această acţiune a fost „nu prezentau garanţii pentru siguranţa statului“.

Proiectul „Memoria Deportărilor din România“, prin evenimentele programate, doreşte să comemoreze şi să reflecteze asupra evenimentelor care au avut loc începând cu 18 iunie 1951 şi asupra destinului celor 44.000 de oameni, dar şi să aducă în dezbaterea publică o temă mai amplă, prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre Memorie şi Istorie. Proiectul îşi propune să aducă în atenţie victimele comunismului, prin aducerea în prim plan a unor destine individuale, dar şi a cadrului general a perioadei comuniste.

Grupurile ţintă ale proiectului sunt: publicul tânăr, sub 30 de ani – format din liceeni, studenţi masteranzi şi doctoranzi; jurnaliştii; ;grupul victimelor deportărilor (supravieţuitori şi urmaşi), amintirile acestora reprezentând memoria istoriei recente şi doar cu ajutorul lor putând fi dezvăluit şi descoperit adevărul istoric recent; publicul larg, de diferite vârste, de felul în care istoria recentă şi adevărurile ei sunt cunoscute şi acceptate de către acesta depinzând modul cum ne vom dezvolta şi poziţiona în viitor.

 
povestiri din Baragan Proiectul "Memorialul Deportării"

Proiectul « Memorialul deportării » are următoarele componente:

  • Filmul documentar "Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească", realizat în 2013. Documentarul, cu un profil antropologic pronunţat, se axează pe amintirile celor ce au experimentat drama deportării în Bărăgan. Filmul se bazează pe 12 interviuri de tip istorii de viaţă ce pornesc de la interesul arătat de către realizatori pentru fenomenul deportării din noaptea de Rusalii a anului 1951. O dată fatidică pentru istoria personală a celor intervievaţi, dar şi pentru România. În aceea seară de iunie, peste 40 000 de oameni au fost deportaţi din zona Banatului şi Olteniei în stepa românească ce se întindea în sud-estul României, pe teritoriul actualelor judeţe Ialomiţa, Călăraşi, Galaţi şi Brăila. Documentarul doreşte să creeze o punte între memoria acestui eveniment şi istoria represiunii comuniste ce a făcut din dislocarea familiilor şi persoanelor indezirabile o metodă de persecuţie care a dus timp de 4 ani la moartea a mai bine de 1000 de oameni, copii, tineri, bătrâni. Filmul încearcă o reconstituire atât a istoriei deportării cât şi o reînviere prin intermediul amintirilor a unui moment important al represiunii de tip stalinist din România anilor `50.
  • Site-ul memorialuldeportarii.ro ce cuprinde interviuri cu foşti deportaţi, poze de epocă, informaţii şi o bibliografie a deportării, articole despre deportare, informaţii despre proiect.
  • Publicarea unei cărţi de interviuri şi analiză a fenomenului deportării
  • Organizarea unei conferinţe internaţionale
  • Dezbateri publice
  • Participarea la programul « Şcoala Altfel »
  • Caravana memoriei

 
Harta lagarelor din Romania
Harta zonelor in care au actionat grupuri anticomuniste
Geografia detentiei
În memoria tării locurile consemnate pe harta de fată au rămas si vor rămâne. Unele puscării au o tristă si înspăimântătoare faimă. Asa au fost Jilava, Sighet, Râmnicu Sărat, Galati, Caransebes, Aiud, Gherla etc. În unele dintre aceste locuri nu mai există azi nici închisori. Asa sunt, de exemplu, Râmnicu Sărat, Caransebes, Galati, Sighet etc. Ba chiar unele dintre ele, cu zidurile slăbite în urma diverselor cutremure, sunt gata să fie demolate. Noi credem că nu trebuie lăsate să dispară. Ele trebuie luate sub îngrijirea societătii civile si conservate. Pentru ce conservate? Pentru că aceste locuri s-au gravat în istoria tării noastre ca locuri de suferintă pentru poporul român care, în planificarea comunistă, trebuia să dispară de pe fata pământului.
Catalogul celor ucisi in temnitele comuniste
Acest catalog a fost întocmit după multe si dificile cercetări de CICERONE IONITOIU, care ni l-a pus la dispozitie. Desigur, asemenea catagrafie nu are pretentia de a fi completă. Ea e doar o palida schită, o ebosă, care se cere dezvoltată si în continuare pusă la punct. Il puteti cerceta in numerele revistei.
In cautarea omului pierdut
Pe Str. Mantuleasa nr. 10 din Bucuresti se afla sediul central al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania. In curte exista un panou care, la prima vedere, pare un avizier de "mica publicitate". Apropiindu-te insa, si descifrind anunturile inserate acolo, constati ca e vorba numai de...cautari. Copii, parinti, frati, surori, prieteni ii cauta pe cei dragi lor, disparuti in temnitele comuniste.
Ultimele
numere:
 
 
 
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.